Un senator PSD vrea să modifice arestul preventiv. Propunerile acestuia

Data publicării: 08.01.2015 13:27

Şerban Nicolae a depus, în acest sens, o iniţiativă legislativă de modificare a Codului de procedură penală, care se află în consultare publică pe site-ul Senatului, scrie Mediafax.

Proiectul prevede că arestarea preventivă va avea două forme: arestul la domiciliu şi arestul sever.

Potrivit proiectului, măsura arestului sever se va putea lua dacă din probe există suspiciunea că acesta a infăptuit infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune care a dus la vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale, de trafic de stupefiante, de arme, de persoane, acte de terorism, de viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar şi orice altă infracţiune care este pedepsită cu 10 ani de închisoare sau mai mult şi se constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică.

Senatorul PSD a explicat că "în raţionamentul acestei propuneri, arestarea preventivă se poate impune doar în cazul infracţiunilor care presupun acte de violenţă, care pun în pericol viaţa sau sănătatea şi al celor privind securitatea naţională, toate fiind supuse condiţiei probării necesităţii măsurii, din perspectiva evitării unei stări de pericol concret pentru ordinea publică".

Proiectul mai prevede că inculpatul asupra căruia s-a dispus una dintre aceste măsuri preventive nu va fi încătuşat în nicio împrejurare, cu excepţia celor cercetaţi pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, a celor care s-au sustras urmăririi penale, precum şi inculpaţilor care s-au opus măsurii dispuse.

Şerban Nicolae a mai explicat că această prevedere arată că dacă inculpatul reţinut sau arestat, aflat în custodia forţelor de ordine, nu este recidivist şi nu este cercetat pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, nu trebuie încătuşat şi nici supus unor măsuri exagerat, cu ocazia deplasării în spaţiul public.

Măsura controlului judiciar se dispune pe o perioadă de cel mult 60 de zile şi poate fi prelungită succesiv câte 60 de zile, dar nu poate depăşi 180 de zile în perioada urmăririi penale şi 3 ani în cursul judecăţii.

În cazul în care inculpatul încalcă cu rea credinţă arestul la domiciliu sau obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvîrşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a urmăririi penale, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu, poate dispune înlocuirea arestului la domiciliu cu arestul sever.

Arestul sever al inculpatului nu poate fi dispus mai mult de 30 de zile, iar în cursul judecăţii în primă instanţă, durata arestului sever nu poate depăşi un termen rezonabil şi nu poate fi mai mare de jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru pedeapsa respectivă. În toate cazurile durata arestului sever nu poate fi mai mare de 5 ani.

Proiectul se află în consultare publică la Senat şi trimis în 16 decembrie la Guvern şi la Consiliul Legislativ pentru un punct de vedere.