„Republica Prahova”. Bani, afaceri, politică şi DNA
Luare de mită, trafic de influenţă, sprijinire de grup infracţional şi atribuiri ilegale de contracte pe bani europeni. Acuzaţiile procurorilor lovesc în fieful PSD din Ploieşti. La mijloc, spun procurorii DNA, este un păienjeniş dens care i-a dus pe anchetatori până la cumnatul premierului, Iulian Herţanu.
Firma lui Iulian Herţanu ar fi primit 7,8 milioane de lei din fonduri europene. Împreună cu alte firme, ar fi trebuit să reabiliteze sistemul de canalizare din Comarnic. Banii au fost luaţi, dar reabilitarea nu a fost făcută.
Întreaga afacere ar fi fost realizată, spun procurorii, cu sprijinul lui Sebastian Ghiţă, a cărui prietenie cu premierul Victor Ponta este asumată public de amândoi.
Pentru afacerea „Reabilitarea", Sebastian Ghiţă s-a dus la audieri liber şi a plecat cercetat sub control judiciar.
În aceeaşi poveste mai sunt implicate sora şi mama premierului. Cornelia Naum a fost audiată ca martor. Procurorii cred că ar fi asistat la discuţiile despre afacerile ilegale.
Şi, pentru ca afacerea să devină cu adevărat impresionantă, în dosar sunt implicaţi şeful Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, şi fiul său, deputatul Vlad Cosma. DNA îi acuză că ar fi luat un milion de euro mită de la companii care, în schimbul banilor, câştigau licitaţii publice. Iar primarul Ploieştiului, tot membru PSD, este la rându-i acuzat de luare de mită. Şi arestat pentru asta.
„Republica Mazăre”. DNA despre „Reţeaua Constanţa”
Constanţei i se spune deseori „Republica Mazăre". Primarul-personaj este anchetat de procurori în mai multe dosare care vizează, în primul rând, retrocedări. El şi alte 38 de persoane din administraţie sunt suspectate de un prejudiciu de peste 110 milioane de euro. Radu Mazăre a trecut şi el prin arestul poliţiei. A ieşit de acolo, dar nu are dreptul să iasă şi din ţară.
În Constanţa, afacerile despre care procurorii spun că ar fi ilegale au adus în prim-plan tripleta Radu Mazăre-Nicușor Constantinescu-Sorin Strutinski. Ultimul e un om de afaceri arestat recent pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. Procurorii cred că el este cel care punea în practică afacerile primarului şi preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa.
Strutinski ar fi derulat operațiuni comerciale cu caracter fictiv şi ar fi intermediat afacerile necurate. De exemplu, i-ar fi cerut unui alt om de afaceri 1,6 milioane de euro. Omul îşi cumpăra astfel plata la timp într-un contract cu autorităţile locale.
Nici lui Nicușor Constantinescu nu îi merge mai bine. Coleg de facultate şi de partid cu Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu a fost reținut de mai multe ori, în mai multe dosare. În cel mai recent, e acuzat că a cumpărat voturi pentru PSD la alegerile din 2012.
„Republica de la Mehedinţi”
Mergem în Mehedinți, unde fostul președinte al Consiliului Județean, Adrian Duicu, a fost condamnat în primă instanță. Procurorii au descris o adevărată reţea a corupţiei pe care el ar fi creat-o la nivel local și ale cărei tentacule s-ar fi întins şi pe la Bucureşti.
Adrian Duicu şi-a folosit influenţa pentru a-l menţine în funcţie pe şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie, Constantin Ponea. Acesta i-a întors serviciul cu un ajutor pentru o sentinţă favorabilă în dosarul în care era acuzat de ANI. Aici a avut un rol şi Adina Calotă Ponea, judecătoare la Curtea de Apel Craiova, totodată sora şefului IJP Mehedinţi.
Adrian Duicu ar fi intervenit şi pentru soţia şefului IPJ. Elisabeta Ponea, procuror la Craiova, ar fi vrut un post la Parchetul General sau DNA. În 2013, Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a propus-o la conducerea unei direcţii a DNA, dar n-a înregistrat-o şi la Consiliul Superior al Magistraturii.
Până acum, mai mult de un sfert din președinții de consilii judeţene din ţară au trecut pe la DNA.