Dosarul Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990, redeschis. Dan Voinea: Vinovaţii există în dosar cu nume, prenume şi încadrare juridică
Din aprilie 1990, timp de mai bine de 50 de zile, zeci de mii de români au transformat Piaţa Universității în cartierul general al protestelor faţă de regimul postdecembrist condus de Ion Iliescu. După alegerile de la 20 mai, câştigate zdrobitor de Frontul Salvării Naţionale, principalele organizaţii politice şi civice s-au retras din Piaţa Universităţii. Manifestaţia anti-Iliescu şi anti-FSN şi-a pierdut mult din amploare. Cu toate acestea, autorităţile au hotărât să intervină.
În seara de 11 iunie 1990, premierul Petre Roman decide, într-o şedinţă de guvern la care participă şi Ion Iliescu, evacuarea prin forţă a ultimilor manifestanţi din Piaţa Universităţii. În noaptea de 12-13 iunie, forţele de ordine operează arestări şi eliberează Piaţa Universităţii. Carosabilul este spălat.
În ziua de 13 iunie, românii văd în transmisiunile Televiziunii Române că aşa-numiţi protestatari violenţi au provocat distrugeri în centrul Bucureştiului, au atacat clădirea Ministerului de Interne şi apoi chiar televiziunea, care şi-a întrerupt emisia.
La reluarea transmisiunii în direct, românii îl văd pe Răzvan Theodorescu, preşedintele TVR, alături de redactori speriați și chiar loviți, acuzând elemente turbulente, de sorginte legionară, de violenţele şi distrugerile provocate în interiorul instituţiei. Publicului i se sugera că şi televiziunea, şi autoritățile au nevoie de ajutorul civililor, exact ca la Revoluţie.
O discuţie între ministrul de Interne şi şeful Poliţiei, înregistrată de pe frecvenţele instituţiilor respective, demonstrează faptul că violenţele au fost puse la cale chiar de autorităţi:
Corneliu Diamandi: Două atacuri succesive, aruncă cu pietre, ne mutilăm aparatul şi un autobuz e distrus.
Mihai Chiţac: Şi să ştiţi că nu mai vine. La 23 August (uzina n.r.) a zis că sindicatele nu au fost de acord să trimită.
Corneliu Diamandi: Vă rog să îl informaţi pe domnul preşedinte că dăm foc la toate autobuzele. Asta a fost înţelegerea, vă rog să informaţi.
Într-un interviu recent acordat în exclusivitate pentru Digi24, Virgil Măgureanu, şeful Serviciului Român de Informaţii de la acea dată, neagă cu vehemenţă că violenţele din 13 iunie ar fi fost o diversiune a autorităţilor.
„Atunci când s-a hotărât evacuarea, hotărâre de altfel rău inspirată, vreau să vă spun că lucrurile degeneraseră, Piața Universității își încetase rolul, fuseseră alegeri și se instala un nou Guvern în baza alegerilor”, spune Virgil Măgureanu.
Pe de altă parte, fostul preşedinte Emil Constantinescu, la rândul său participant activ la manifestaţia maraton din Piaţa Universităţii, spune că planul de compromitere a protestului anti-comunist nu a funcţionat întocmai pe 13 iunie.
„Au curăţat Piaţa Universităţii în forţă, cu brutalitate, cu o brutalitate care însemna reinstaurarea fricii, aceasta era motivată, trebuia să fie publică”, spune el.
Pe 14 iunie, peste 10.000 de mineri, în frunte cu Miron Cosma, vin în Capitală şi cutremură situaţia politică a României. Perceput ca un regim de tranziţie spre democraţie, mandatul lui Ion Iliescu în fruntea României a fost marcat încă dinainte de depunerea jurământului de acuzaţia că ar fi instigat civili contra civili în bătălia politică.
Ion Iliescu neagă însă că minerii ar fi fost chemați la București: „Nu-i putea chema nimeni, şi ei nu puteau fi chemaţi de nimeni şi nici dirijaţi de cineva. Ei aveau logica lor în această acţiune”
Directorul Serviciului Român de Informaţii de atunci are o explicaţie.
„În timp ce linia oficială era cu totul împotrivă, o considera nepotrivă, dar şi inutilă, în timpul ăsta, unii din SRI, pe cont propriu, nu numai că i-au chemat pe mineri, dar i-au şi călăuzit”, spune Virgil Magureanu.
Ghidaţi în acest fel, grupuri violente de mineri au devastat sediile PNȚCD și PNL şi redacţiile publicaţiilor apropiate Opoziţiei.
Pe străzile din centrul Bucureştiului, minerii au bătut manifestanţi anti-comunişti şi simpli trecători.
Bilanţul oficial al morţilor este de 6, dintre care 4 prin împuşcare, iar al răniţilor - de câteva sute. Informaţii neoficiale vorbesc de peste 100 de morţi. Dosarul mineriadei s-a aflat mulţi ani în grija procurorului Dan Voinea. El s-a confruntat în 2009 cu un raport CSM extrem de critic cu privire la felul în care a condus, ani de-a rândul, ancheta. Raportul a fost invocat de Laura Codruța Kovesi la acel moment pentru închiderea dosarului, atunci când procurorul general al României a constatat un „eșec al sistemului de justiție".
Cu toate acestea, după încheierea ostilităţilor contra Opoziţiei, preşedintele Ion Iliescu le-a mulţumit public minerilor:
„Nu este niciun mort provocat de mine. Sigur că minerii, la rândul lor, au făcut şi lucruri bune. Ei au ajutat să fie curăţată Piaţa Universităţii de urmele vandalismelor din ajun şi reluarea traficului. Ei au pus mâna pe sapă şi au refăcut tot spaţiul verde din faţa Teatrului Naţional”, spunea fostul președinte.
Singurul condamnat pentru violențele din 13-15 iunie 1990 este statul român, prin decizia CEDO din 2014. Nicio persoană nu este nominalizată pentru brutalităţile care au îngrozit o lume întreagă.
________________________________________________________________________________________
ACTUALIZARE 14.10. Dan Voinea: Era o decizie aşteptată, România a fost criticată la CEDO
VIDEO Într-un interviu pentru Digi24, fostul preşedinte Ion Iliescu a vorbit inclusiv despre evenimentele din iunie 1990
Dan Voinea, fost procuror militar, a declarat că acest dosar este gata din 2008, că toate victimele au fost audiate, toate probele au fost administrate.
Din|interior. România condamnată. CEDO: „Crimele de la Mineriadă nu se prescriu!”
Cum explică procurorul Dan Voinea, care a anchetat Mineriada, lipsa condamnărilor
„S-au stabilit toate capetele de acuzare şi în mod paradoxal, acest dosar a fost închis. Nu pot să comentez această decizie. Ceea ce este de criticat pe lângă această abuzivă închidere a unui important dosar este şi faptul că nu a existat preocupare, deşi din oficiu procurorii trebuiau să o facă, şi din punct de vedere al pagubelor aduse economiei.
Vinovaţii sunt, există în dosar cu nume şi prenume, şi încadrarea juridică. Toţi cei care au condus represiunea din 13 – 15 iunie 1990”, a declarat la Digi24 Dan Voinea.
„În cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014, privind circumstanțele în care, în cadrul evenimentelor produse în municipiul București, în perioada 13-15 iunie 1990, s-a produs decesul sau rănirea prin împușcare a mai multor persoane, prin referatul din data de 22.01.2015, procurorii din cadrul Secției parchetelor militare au propus infirmarea parțială a rezoluției nr. 175/P/2008 din 17.06.2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, și redeschiderea urmăririi penale în această cauză, precum și infirmarea rezoluțiilor nr. 7335/3341/II/2/2009 din 25.08.2009 și 7301/3419/II/2/2009 din 03.09.2009 ale procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică.
24 de ani de la debutul Mineriadei. 13-15 iunie 1990, zile întunecate în istoria recentă a României
Din|interior. România condamnată. CEDO: „Crimele de la Mineriadă nu se prescriu!”
Dosarul penal nr. 175/P/2008 al Secției de urmărire penală și criminalistică are ca obiect cercetarea evenimentelor produse, în perioada 13-15 iunie 1990, evenimente cunoscute sub denumirea generică „Mineriada 13-15 iunie 1990”.
Prin ordonanța nr. 3/C3/2015 din 05.02.2015 procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus infirmarea parțială a rezoluției nr. 175/P/2008 din 17.06.2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, și redeschiderea urmăririi penale în această cauză, precum și infirmarea rezoluțiilor nr. 7335/3341/II/2/2009 din 25.08.2009 și 7301/3419/II/2/2009 din 03.09.2009 ale procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică.
Urmează ca redeschiderea urmăririi penale în cauză să fie supusă, conform legii, confirmării judecătorului de cameră preliminară competent din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție”, a comunicat Parchetul General.
DESPRE MINERIADA 13-15 IUNIE 1990
Mineriada din 13-15 iunie a fost a treia, din seria celor 6 astfel de evenimente care au avut loc in Romania postdecembrista: prima mineriada a fost in ianuarie 1990, a doua, in februarie 1990, a patra, in septembrie 1991 – cea care a dus la caderea guvernului Roman, a cincea, in ianuarie 1999 si a sasea, in februarie 1999.
In iunie 1990, minerii au venit la Bucuresti, de data aceasta pentru a-i evacua din Piata Universitatii pe "golanii" care participau la Marea manifestatie impotriva comunismului
In timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990, au fost devastate salile de curs si laboratoarele Institutului de Arhitectura, ale Facultatii de Geologie, Geografie, Istorie, Limbi straine, Litere, Matematica si Fizica, cladirea Politiei Capitalei, Ministerul de Interne, precum si sedii ale partidelor de opozitie.
Bilantul oficial a fost de 6 morti, insa asociatiile victimelor mineriadelor sustin ca au fost peste 100; potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, in 13-15 iunie 1990, si-au pierdut viata 8 persoane, peste 1.600 au fost ranite sau retinute abuziv
Contextul in care a avut loc mineriada din 13-15 iunie 1990
Mitingul anticomunist, organizat de societatea civila, partidele de opozitie si miscarile studentesti, incepuse la 21 aprilie 1990, ca o manifestare de comemorare a eroilor Revolutiei din 1989. Ulterior acestei zile, tinerii au blocat circulatia in Piata Universitatii, declarata "Zona libera de neocomunism", iar manifestatia a continuat timp de aproape doua luni
Protestatarii cereau adoptarea punctului 8 al Proclamatiei de la Timisoara, independenta Televiziunii si adevarul despre Revolutia din Decembrie 1989. Punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara propunea ca "legea electorala sa interzica pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatura, pe orice lista, al fostilor activisti comunisti si al fostilor ofiteri de Securitate", sa existe in legea electorala "un paragraf special care sa interzica fostilor activisti comunisti, candidatura la functia de presedinte al tarii", mentionandu-se ca "a fi fost membru de partid nu este o vina", dar ca "activistii au fost acei oameni care si-au abandonat profesiile pentru a sluji partidului comunist si a beneficia de privilegiile deosebite oferite de acesta". Punctul 8 mai propunea "reducerea prerogativelor" functiei de Presedinte, "dupa modelul multor tari civilizate ale lumii", iar "prima legislatura sa fie de numai doi ani, timp necesar intaririi institutiilor democratice si clarificarii pozitiei ideologice a fiecaruia dintre multele partide aparute"
Evenimentele din iunie 1990 au inceput cand fortele de ordine au primit ordin sa elibereze Piata Universitatii, de miile de manifestanti care protestau fata de politica dusa de puterea instalata dupa revolutia din decembrie 1989. Ordinul data in seara de 12 iunie 1990 a fost pus in aplicare in 13 iunie. La 14 iunie, au sosit la Bucuresti doua garnituri de tren cu mineri din Valea Jiului
Cronologia evenimentelor
13 iunie 1990:
- la ora 4.00 dimineata, fortele de ordine intervin, pentru a-i evacua pe grevestii foamei din Piata Universitatii
- corturile in care stateau acestia sunt stranse si distruse
- se fac arestari, iar cei care scapa se refugiaza in holul Intercontinentalului
- au loc confruntari violente intre politie si demonstranti; autobuzele politiei sunt incendiate; sunt atacate si incendiate sediile Politiei Capitalei, ale Ministerului de Interne si ale Serviciului Roman de Informatii
- mii de manifestanti ocupa curtea Televiziunii si forteaza intrarea in cladire; emisia este intrerupta
- dupa reluarea emisiei, presedintele de atunci, Ion Iliescu, transmitea la radio si la televiziune un Apel: “Este clar ca ne aflam in fata unei tentative organizate de a rasturna prin forta, prin violenta dezlantuita, conducerea aleasa in mod liber si democratic la 20 mai 1990. Ne adresam tuturor cetatenilor Capitalei, in numele democratiei castigate prin alegeri libere, sa respinga cu toata hotararea actele iresponsabile de violenta si sa sprijine organele de ordine in restabilirea situatiei de calm si legalitate. Chemam toate fortele constiente si responsabile sa se adune in jurul cladirii Guvernului si Televiziunii pentru a curma incercarile de forta ale acestor grupuri extremiste, pentru a apara democratia atat de greu cucerita”.
- ordinea este restabilita in cursul noptii, de catre unitati militare
14 iunie 1990
- sosesc doua garnituri de tren cu mineri din Valea Jiului
- din balconul Guvernului, presedintele Ion Iliescu ii indeamna sa mearga in Piata Universitatii “pentru a face curatenie”
- incep violentele dintre studenti si mineri
- in timpul confruntarilor, laboratoarele si salile de curs de la Facultatile de Geologie, Geografie, Istorie, Limbi Straine, Litere, Matematica, Fizica sunt devastate
- martorii acelor evenimente au relatat de-a lungul timpul despre arestari facute la indicatia minerilor si despre molestarea crunta a unor oameni nevinovati
- sediile unor partide politice de opozitie sunt devastate, precum si cele ale unor ziare si reviste idependente
- minerii isi dobandesc renumele de “organ neoficial de represiune”
- minerii sunt convocati la Complexul Expozitional, unde Ion Iliescu le-a multumit
15 iunie 1990
- continua arestarile celor implicati in demonstratia din Piata Universitatii
- opinia publica internationala isi manifesta stupoarea fata de ororile de la Bucuresti; posturile de televiziune si marile cotidiene din toata lumea transmit stiri si reportaje despre mineriada de la Bucuresti
16 iunie 1990
- Guvernul afirma intr-un comunicat: “In legatura cu actele de barbarie din 13-14 iunie, Guvernul a dispus luarea unor masuri concrete si hotarate pentru anchetarea si tragerea la raspundere penala a celor vinovati. De asemenea, a dispus cercetarea actelor de molestare reclamate in zilele urmatoare”. Se mai face mentiunea ca au fost retinuti 1021 suspecti.
- Emil Constantinescu, pe atunci profesor la Facultatea de Geologie, a depus la Parchetul General o plange in numele Universitatii bucurestene, devastata in acele zile de mineri
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
