DEZBATERE. Cum văd trei profesori, de istorie, de informatică și de psihologie, noua reformă a educației
Urmăriți mai jos o discuție între Petronel Zaharia, decanul Facultății de Istorie de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Marius Nicoli, profesor de informatică la Colegiul Național "Frații Buzești" din Craiova și Daniel David, profesor de psihologie clinică și psihoterapie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Petronel Zaharia a vorbit despre rezultatul muncii grupului de lucru de Ministerul Educației și filosofia schimbării pe care o propune grupul: „Rezultatul grupului de lucru a venit către universități și licee în două etape. Prima etapă - puțin înainte de sărbători, când ni s-au dat trei variante de plan cadru şi ultima variantă, acum câteva zile, care – aș parafraza pe primul istoric al românilor, Miron Costin - se sparie gândul. Nu-mi puteam închipui acum 25 de ani că, după o generaţie, istoria e în pericol de a fi eliminată din programa-cadru a orelor de gimnaziu. Problema are o conotaţie mult mai largă şi priveşte destinul ţării, cum oamenii se raportează la trecut, prezent şi viitor. Aş spune că aş vrea - și am urmărit cu atenție în aceste zile ce se întâmplă în spațiul media și în discuțiile dintre specialiști - că aşa cum s-a întâmplat în 2001 la o celebră ceartă a manualelor alternative, a manualelor de istorie, să intervină în această discuție nume grele ale societății civile, apărând importanța istoriei ca obiect de studiu, Octavian Paler, Neagu Djuvara, Cristian Tudor Popescu. Cred că a venit vremea ca și alte nume să vină alături de istorie să să spună de ce e importantă ca obiect de studiu. Dacă punem în pericol acea brumă de istorie pe care o adună copiii în gimanziu, ne vom trezi că aceia care nu mai termină studiile după clasa a VIII-a și acele puține informații nu se vor mai lega și nu vor mai înțelege de ce au trecut prin școală fără să mai aibă măcar câteva date istorice.”
Marius Nicoli a vorbit despre o eventuală comasare a matematicii cu informatica: „Nu știu dacă este vorba neapărat de comasare sau dacă asta e o idee foarte bună. Aș vrea să spun despre ceea ce cred eu despre nevoile elevilor de gimnaziu. Una dintre problemele principale este lipsa pregătirii din punct de vedere fizic a elevilor. Cu toate că sunt profesor de informatică, consider că un număr de ore mai mare de sport ar fi mai relevante pentru formarea elevilor la această vârstă. Este o vârstă la care elevii ar trebui să facă mai mult sport. Consider că elevii stau prea mult pe calculator, părinții le aduc prea devreme la dispoziție tablete și diverse dispozitive media. Eu aş considera că e bine (să fie trei ore de sport, după propunerea grupului de lucru – n.r.) să fie ore de educaţie fizică luate în serios. Mi-e greu să spun care ar trebui să fie distribuţia materiilor în planurile-cadru la gimnaziu, dar ar fi important să nu se studieze aşa în amănunt. Foarte puține din noțiunile pe care le-am învățat mi le mai aduc aminte acum, cred că e valabil la majoritatea oamenilor. Altă idee care consider că ar trebui avută în vedere: decongestionarea orelor sau materiei la clasele terminale, și la clasa a VIII-a și la clasa a XII, sau cel puțin lucrurile puse altfel. Mie mi se pare că elevii, în semestrul doi, mai degrabă sunt conectaţi la examenul de final.”
Marius Nicoli: „Legat de informatică - suntem o ţară ce exportă IT. Îmi pare rău că majoritatea elevilor pe care îi formăm nu rămân să producă în România şi sunt nevoiți să meargă să studieze şi să producă în afară şi sunt bine plătiţi. Școala românească de informatică e bine văzută, cu toate acestea noi nu avem informatică în gimnaziu. Este lăudabilă iniţiativa de a introduce TIC în gimanziu, dar mai potrivit e o îmbinare între TIC, utilizarea calculatorului, și algortimică, întrucât - după cum se poate vedea - şi celelalte ţări din Europa încearcă să facă asta. Apoi, să se introducă TIC nu numai la clasele a V-a și a VI-a, nu înțeleg de ce să se facă o întrerupere cu clasele a VII-a și a VIII-a.”
Daniel David a vorbit despre starea psihologică a elevilor: „Paradigma în care lucrăm este una depăşită sub aspectul stilului de predare. A văzut asta şi ministerul. Cred că ar merita să scoatem în evidenţă două aspecte: ministerul a iniţiat o dezbatere, a scos în față o serie de propuneri, hai să vedem asta ca o dezbatere, nu ca ceartă. Pentru prima dată putem gândi o dezbatere națională pe o temă fundamentală. Acestea fiind spuse, aș reliefa câteva aspecte poate mai puțin pozitive. Eu ca psiholog nu cred că o paradigmă educaţională poate fi schimbată de cei care s-au format și gândesc în acea paradigmă. Eu aş fi vrut să văd o echipă care contribuie la curriculum formată din specialişti străini care vin din ţările pe care noi vrem să le luăm ca model în domeniul educaţional, din români care au studiat acolo şi, sigur, specialiştii pe care noi îi avem. Aceştia ne-ar fi putut duce la un model mai interesant.
Daniel David: „Al doilea aspect critic: am ieșit cu aspectele de suprafață, cine reușește să pună mai multe ore și cine reușește să fie mai bine reprezentat în curriculum. E o mare greșeală. După părera mea, o combinaţie între studiul disciplinar şi cel bazat pe fenomene în care să ai un nucleu care vine de la minister, apoi să laşi libertate la nivelul şcolilor, profesorilor să completeze în funcție de ce vor părinţii şi elevii. Nu aş exagera pe cunoştinţe procedurale, ci aş combina cele două, trebuie să ştim şi de cultură generală care să ne ajute să ne orientăm.”
Urmăriți întreaga dezbatere între cei trei profesori în materialul video de mai sus.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
