Radu Paraschivescu explică:
„Suntem francofoni şi francofili. O trâmbiţăm cu fiecare ocazie şi nu ratăm prezenţa la nicio zi a francofoniei, indiferent unde se ţine. Cu toate acestea, continuăm să preluăm masiv din limba engleză. Uneori preluăm greşit, alteori nici măcar nu ştim ce preluăm.
E lucru ştiut, produsele germane sau elveţiene înseamnă calitate, nivel înalt de execuţie, fiabilitate şi precizie. Spiritul tehnic e la el acasă în aceste ţări, chit că în ultima vreme un producător german de maşini a avut necazuri. Germanii şi elveţienii sunt creditaţi cu performanţe şi în domeniul opticii, fapt care a dus la un fenomen uşor de observat în ultimul deceniu. Pe multe străzi principale din oraşele mari ale României au apărut magazine de produse optice pe ale căror firme scrie „Swiss optic” sau „German optic” (adică „optică elveţiană" sau „optică germană"). De cele mai multe ori, înăuntru te aşteaptă Marioara sau Costică, dar reclama - nu-i aşa? - e sufletul comerţului.
Toate bune şi frumoase, numai că „Swiss optic” şi „German optic” sunt formule scrise greşit. Mai bine zis, ele nu aparţin niciunei limbi. Nu fac parte nici din engleză, nici din germană. Ambele sunt invenţii grăbite ale unor oameni care cred că, dacă înţeleg dialogurile dintr-un film cu karate, se cheamă că ştiu engleză. Iar aceste formule ilustrează exact ceea ce spuneam la început: că preluările pe care le facem din limba engleză sunt fie neglijente, fie minate de ignoranţă.
Şi-acum, variantele corecte. Dac-am fi rămas în spaţiul limbii engleze, s-ar fi cuvenit să avem „Swiss optics" şi „German optics", câtă vreme omologul englez al substantivului „optică" este „optics", nu „optic". Dac-am fi optat pentru limba germană, formulele corecte ar fi trebuit să fie „Schweitzer optik" şi „Deutsche optik". Dacă există în România firme care afişează aceste formule, daţi-mi voie să le felicit. Dacă nu, fie-mi permis să am un mic semn de întrebare cu privire la rigoarea tehnică a angajaţilor, dacă nici măcar firma nu e scrisă cum trebuie.
Un alt exemplu preluat anapoda din engleză este expresia „one man show", pe care o întâlnim destul de des în artă şi în sport. Formula n-ar trebui să pună mari probleme unui om care se pretinde cunoscător de engleză. Numai că, din păcate, pune. Există destui vorbitori de română (numai eu cunosc cinci-şase) care cred că „one man show" nu se referă la spectacol, ci la cel care-l susţine. Asta poate şi din cauză că dicţionarul, care între timp a preluat termenul, mai degrabă derutează în loc să edifice. De ce? Fiindcă definiţiile pe care le dă pentru „one man show" sunt „Artist care susţine singur un spectacol" şi „Spectacol susţinut de un singur artist". Dintre aceste două definiţii, vă sugerez să ţineţi cont doar de a doua şi s-o lăsaţi pe prima în plata Domnului. Iar dacă-mi va pune cineva întrebarea „Dar oare greşesc şi dicţionarele?", îi voi răspunde: „Da, greşesc. Fiindcă sunt întocmite de oameni, iar oamenii, chiar şi cei cu şcoli înalte, comit uneori greşeli."
De altfel, în toate dicţionarele englezeşti sensul sintagmei „one man show" este acelaşi şi înlătură orice urmă de echivoc: „Spectacol individual, în care un actor de comedie sau de dramă stă pe scenă şi se adresează publicului".
În aceste condiţii, enunţul „La conferinţa de presă de după meci, Marius Şumudică a fost, ca de obicei, un one man show" este incorect. Comparativul de superioritate al erorii (adică Boacăna cu majusculă) apare uneori în enunţuri departe nu doar de dicţionar, ci şi de logica elementară, cum ar fi „Bayern München a făcut aseară un veritabil one man show în faţa lui Eintracht Frankfurt". Cum pot unsprezece oameni care joacă împotriva altor unsprezece să livreze un spectacol individual numai rostitorul nostru ştie. Sau crede că ştie.
În schimb, enunţul „Dramatizarea romanului "Craii de Curtea Veche" de Mateiu Caragiale a fost un one man show susţinut de Alexandru Repan cu treizeci de ani în urmă" este corect. Ca să nu mai spun că spectacolul a fost, din câte-mi amintesc, magnific.
Vă invit să ne ocupăm de aceste greşeli de preluare şi la următoarea „Pastilă de limbă".”