Tânărul cobzar care a reunit prin muzică trecutul şi prezentul
Îşi mai găseşte tradiţia din bătrâni loc în zilele noastre? De la această întrebare a pornit un tânăr artist din Bucureşti atunci când a reunit, în muzica sa, trecutul şi prezentul. Cum? Cu ajutorul unui rapsod din Moldova, cu două cobze vechi de câteva decenii şi câteva instrumente electronice.
Un tânăr pasionat de cobză şi unul dintre ultimii rapsozi ai României s-au întâlnit recent într-o galerie de artă din Bucureşti. Nu întâmplător, ci pentru a inaugura anotimpul experimentelor de bonton.
Spectator: „Mie mi s-a părut extrem de interesant, un amestec între modern, între contemporan şi tradiţional. Şi tradiţionalul a dus la o stare de spirit care ne pune pe gânduri şi ne arată o direcţie modernă în care putem merge.”
Saşa-Liviu Stoianovici a avut ideea organizarii acestui concert. Este artist vizual, cântă la cobză, saz, dar şi la instrumente electronice. Pasiunea pentru muzică şi tradiţii îl însoţeşte din perioada liceului. A bătut ţara-n lung şi-n lat pentru a înţelege obiceiurile strămoşilor.
Saşa-Liviu Stoianovici, artist vizual şi interpret la cobză: „E foarte dificil de fapt dintr-un scaun, de la un birou, să stabileşti cu exactitate nişte adevăruri. Mi-am dat seama că mergi într-o zonă în care oficial nu se cântă şi dai de oameni care cântă. Mergi într-o zonă în care un anumit meşteşug oficial a pierit şi întâlneşti oameni care au reinventat meşteşugul ăla şi câte şi mai câte.”
Tânărul a învăţat singur să cânte la cobză, dar şi să restaureze instrumente, iar pe unele le-a salvat de-a dreptul.
Pe lângă bucăţi de lemn, artistul a "adăugat" cobzei elemente din muzica electronică. Rezultatul? Un cocktail de vechi şi nou cu bun gust.
Andreea Sandu, coordonatorul şi iniţiatorul galeriei: „În momentul în care a început să-şi dea seama că noi de fapt nu cunoaştem atât de mult despre substratul nostru identitar şi despre viaţa în comunităţile rurale a început să călătorească, a început să înţeleagă sunetele, mirosurile, aşa cum vedeţi în galerie există de la ceapă până la cobză, până la sunete, sunet special al cositului, care ne aduce aminte de copilărie şi am creat un dialog între nou şi vechi, între tradiţie şi viitor, între un artist vizual şi un cobzar din tată în fiu.”
Neculai Florea este ultimul rapsod din zona Moldovei. Are 75 de ani şi cântă la aceeaşi cobză pe care o avea şi tatăl său. Instrumentul și costumul popular, vechi de decenii, reprezintă pentru el adevărate motive de mândrie.
Deşi este muzician de peste sapte decenii, a auzit şi a văzut multe, Neculai Florea a mers pe mâna tânărului artist vizual.
Neculai Florea, rapsod: „Dumnealui m-o văzut pe internet şi o găsit adresa mea şi când a venit la mine l-am primit cu mare drag. Muzica veche îi foarte interesantă, care greu se mai găseşte, se mai cântă. Eu cânt numai folclorul meu din sat, de unde vin, fie doine, fie cântec de joc.”
Saşa-Liviu Stoianovici, artist vizual şi interpret la cobză: „Dumnealui reprezintă un timp care nu se mai întoarce. Dumnealui vine dintr-o zonă care era plină de lăutari. Am vrut să-l fac parte dintr-o poveste, în care să fie un pilon esenţial, un pilon care vorbeşte despre trecut... pur şi simplu toţi ţăranii aceia care îşi petreceau timpul între sapă şi instrument...”
Rapsodul din Deleni şi-ar dori ca şi alţi tineri să aprecieze instrumentele tradiţionale care vorbesc despre bunicii şi străbunicii noştri.
Neculai Florea, rapsod: „Am avut un elev aşa şi i-am arătat eu şi a văzut că e greu şi o zic că nu pot nene, că e greu. Hai măi, că îmi place să văd pe urma mea că iese ceva, drept să vă spun. E un instrument frumos, tradiţional. Îi frumos la cobză, îi frumos, care nu se mai pratică. Nu este în sat, degeaba mă bazez că am avut 10 cobzari, singurul am rămas din sat.”
Saşa-Liviu Stoianovici, artist vizual şi interpret la cobză: „Ce m-a atras? Sunetul ăsta foarte arhaic, care chiar spune ceva într-un fel al lui, despre trecut, despre o greutate anume, că e greutatea traiului zilnic sau că e greutatea cuvântului dat.”
Cu ajutorul cobzei, Saşa-Liviu Stoianovici a pornit un dialog între generații, care speră că va continua mult timp de acum încolo.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
