Studiu: Populismul este în creștere pe Facebook. Care au fost cele mai vizibile teme și locuri unde s-a manifestat

Conversațiile extremiste din spațiul online românesc pe teme populist-ultranaționaliste au crescut mult în intensitate în partea a doua a anului 2021, este concluzia unui studiu realizat de Centrul pentru promovarea Participării și Democrației (CPD) din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA).

Experții spun că intensificarea discursului de tip populist, ultranaționalist a fost susținută de situația pandemică și de valurile succesive de coronavirus, care au stimulat atitudini și abordări emoționale la nivelul societății, precum și de criza politică și instabilitatea guvernamentală ce au caracterizat anul 2021.

Analiza realizată de experții de la CPD mai arată că temele populist-ultranaționaliste sunt rostogolite mai ales pe Facebook, prin comentarii pe care utilizatorii le lasă pe paginile unor actori politici, ale unor surse media sau pe pagini care promovează conținut senzaționalist ori conspiraționist.

Experții care au lucrat la studiu au subliniat că discursul de tip populist-ultranaționalist a fost definit prin intermediul a 10 expresii, care au fost monitorizate în cadrul articolelor și comentariilor din spațiul online românesc (rețele sociale și mass-media).

Astfel, CPD a selectat 55.000 de linkuri din perioada octombrie-decembrie 2021, care cumuleaza peste 93 de milioane de vizualizări estimate. În plus, au fost analizate evoluția și impactul acestor teme pe parcursul întregului an 2021.

Conversațiile monitorizate s-au referit la următoarele 10 teme:

• Globaliști / neomarxiști /
• Trădători de țară, trădare de țară
• România vândută / România colonie
• Ieșirea României din UE / Roexit
• Familia tradițională
• Dezbaterea sex / gen
• Raportarea la refugiați / migranți
• Valori tradiționale
• Capital străin, firme străine, raportare la străini în economie
• Raportarea la tema LGBT și minorități sexuale

„Dinamica foarte puternică a celor 10 expresii monitorizate și evaluate (de exemplu, tema Roexit a evoluat de la vizibilitate inițială marginală în clasamentul expresiilor, la o explozie a mențiunilor și interacțiunilor care a adus-o în top 3 al vizibilității) sugerează faptul că în funcție de evoluția agendei și evenimentelor la nivel național, european și global, se vor desprinde și alte subiecte sau declinări particulare”, se arată în studiul CPD din cadrul SNSPA.

De altfel, una dintre concluziile cele mai importante ale studiului vizează tocmai dinamica excepțională a narativelor asociate curentului ultranaționalist-populist.

„Promotorii acestui tip de discurs demonstrează creativitate, capacitate de adaptare, imaginație și abilități de interpretare a contextelor sociale, politice (interne și externe), economice, culturale în siajul propriei agende”, subliniază specialiștii.

Aceștia mai atrag atenția că măsurătorile aparițiilor în spațiul online, precum și rezultatele cercetărilor sociologice arată cu claritate faptul că ascensiunea acestui curent va fi una dintre cele mai mari provocări pentru spațiul politic, pentru mediul economic, pentru stabilitatea socială și a regimului democratic în ansamblu.

Care au fost cele mai vizibile teme: împotriva globalismului, trădători de țară, Roexit și România vândută

Pe parcursul anului, tema referitoare la globaliști/neomarxiști a fost constant prezentă la un nivel notabil, atât în dispute politice, cât și în contexte conspiraționiste. Alături de aceasta, s-au „afirmat” încă trei subiecte:

• trădători de țară, 
• Roexit,
• România vândută/colonie.

Aceste trei teme s-au intensificat major în ultimele luni ale anului 2021. Tema „trădători de țară” a crescut mult în contextul dezbaterilor despre introducerea certificatului verde, iar un volum mare de mențiuni s-a datorat comentariilor utilizatorilor la postări de pe pagini de Facebook precum cea a politicianului AUR, George Simion, (o pagină cu o interactivitate în creștere începând cu luna septembrie), dar și de pe pagini ale unor surse de presă. O configurație similară a surselor de top de pe Facebook se poate observa și pentru expresia „România vândută”. 

La tema „Roexit”, un număr mare de mențiuni se înregistrează în rândul comentariilor de pe pagini precum cea a deputatului Mihai Lasca (fost AUR) sau a eurodeputatului Cristian Terhes. Tema a apărut și pe paginile deputatului George Simion sau a senatoarei Diana Iovanovici Șoșoacă – Oficial. Paginile de Facebook ale mai multor site-uri de presă se regasesc și aici în top, găzduind multe comentarii care surprind expresiile monitorizate referitoare la „Roexit”.

„Este important de subliniat faptul că cele patru subiecte sunt conectate puternic între ele, se alimentează reciproc, narativele asociate unei teme fiind utilizate în argumentarea celorlalte. Astfel, pare că se conturează tipare relativ simple în care trădarea de țară devine argumentație pentru Roexit sau în care România este vândută de cei care sunt racordați la interesele elitei globale, toate aceste simplificări și automatisme ducând la conturarea unei logici discursive și a unui limbaj general ușor de recunoscut de către adepții curentului populist-ultranaționalist”, mai arată autorii studiului. 

Unde predomină discursul populist-ultranaționalist și cine generează cele mai multe acțiuni

Studiul CPD susține că, cu puține excepții, zona online unde astfel de conversații se văd cel mai mult este Facebook-ul, mai mult decât zona blogurilor, a comentariilor de presă sau a forumurilor. Comentariile utilizatorilor la postări de pe pagini Facebook reprezintă mecanismul care aduce cel mai mare impact acestor subiecte. 

„Punctual, există și multe comentarii la postări de pe pagini de Facebook ale unor surse de presă mainstream. Și e important de făcut distincția că majoritatea mențiunilor care reflectă discurs populist-ultranaționalist s-au regasit la comentariile publicului, nu neapărat la sursele care le-au găzduit, fie că vorbim de paginile de Facebook ale unor politicieni sau postări care includ articole din surse de mainstream media”, spune studiul.

„Paginile generează cele mai multe interacțiuni (mai multe decât grupurile) – și aici vorbim de ponderea de comentarii, distribuiri sau aprecieri. Grupurile perpetuează însă postări și mențiuni, prelungind durata de viață a acestui conținut. Dacă paginile distribuie linkuri imediat după cele ele apar, grupurile le promovează și la distanță de câteva zile sau chiar săptămâni”, mai avertizează autorii studiului. 

Autorii studiului realizat de Centrul pentru promovarea Participării și Democrației din cadrul SNSPA mai evidențiază că o posibilă explicație a creșterii vizibilității și intensității discursului și temelor populist-ultranaționaliste este legată de faptul că, după o perioadă în care s-au manifestat marginal ca un curent relativ excentric în societatea românească și după șocul succesului electoral de la alegerile parlamentare, principalii vectori care promovează un asemenea discurs au câștigat în experiență, și-au sofisticat tacticile și au reușit să își extindă aria de acoperire prin multiplicarea instrumentelor și a audienței acestora. 

Studiul făcut de SNSPA a fost realizat cu sprijinul German Marshall Fund România, în cadrul proiectului „Online mapping of nationalist narratives, with disruptive and polarizing potential in social media”. Proiectul a avut ca scop evaluarea narativelor ultranaționaliste disruptive și cu potențial polarizant în social media din România, prin intermediul unor metode inovative de monitorizare și analiză.

Editor : Marco Badea