Analiză CNN: cât costă formarea unui jucător de tenis de top

CNN prezintă o analiză despre costurile foarte mari necesare formării unui jucător profesionist de tenis de top. News.ro informează că postul american de televiziune le-a dat ca exemplu pe Simona Halep, care a fost ajutată în carieră de omul de afaceri Corneliu Idu, şi pe Madison Keys, a cărei familie a trebuit să se mute pentru ca ea să ajungă o sportivă importantă.

Dacă nu ar fi fost un magnat român al transporturilor maritime, poate că Simona Halep nu ar fi ajuns niciodată una dintre cele mai bune jucătoare de tenis din lume.

Crescută în oraşul Constanţa, Simona Halep avea nevoie de competiţii internaţionale pentru a-şi dezvolta cariera.

Corneliu Idu a fost salvarea fetiţei de 14 ani şi ea a ajuns să joace finala French Open din 2014 şi să urce pe locul 2 mondial, a precizat sursa citată.

„A fost extraordinar de scump, îi aveam numai pe părinţă ca susţinere, nu aveam sponsori”, a declarat Halep, într-un interviu acordat în perioada ultimei ediţii a Wuhan Open.

Cu excepţia celor patru ţări care organizează turnee de Grand Slam, ale căror federaţii bogate au programe de finanţare a carierei tinerilor jucători, federaţia română nu beneficia de fonduri pentru a o susţine pe Halep.

Idu, unul dintre cei mai bogaţi oameni din Constanţa, era proprietarul Tenis Club Idu, unde se antrena Halep. Banii lui au ajutat-o pe Simona Halep să intre în circuitul european al juniorilor timp de doi ani, până la vârsta de 16 ani.

„Asta a fost, nu am avut niciun alt sponsor. Părinţii mei au făcut tot ce au putut ca să ajung unde sunt acum, dar a fost bine pentru noi că am avut acest ajutor”, a afimat Halep.

CNN mai relatează că oamenii să gândesc că tenisul este super-profitabil dacă Novak Djokovici a devenit primul jucător care depăşeşte 100 de milioane de dolari din premii, iar Serena Williams este sportiva plătită cel mai bine din lume, cu aproape 29 de milioane de dolari venituri anuale, potrivit Forbes.

Deşi pariul lui Idu cu Halep a mers bine - ea este acum pe locul 4 mondial şi a câştigat peste 11 milioane de dolari premii (n.r. - 14,5 milioane de dolari), costurile de a deveni un jucător profesionist de tenis pot fi prohibitive.

Potrivit federaţiei britanice de tenis, dezvoltarea carierei unui jucător de la cinci la 18 ani poate costa în jurul a 250.000 de lire sterline (280.000 de euro, 300.000 de dolari). Asta face din ce în ce mai important suportul părinţilor, sponsorilor, investitorilor sau federaţiilor naţionale şi îi pune pe copii sub o şi mai mare presiune să facă performanţă.

Campionii adolescenţi de Grand Slam au devenit o raritate. Jucătorii tind acum să-şi atingă vârful carierei după 20 de ani, în condiţiile în care lucrează mai mult fizic şi la prevenirea accidentărilor. Astfel cheltuielile părinţilor şi federaţiilor de tenis cresc.

Chiar dacă ajungi un jucător profesionist, realitatea arată că nu e obligatoriu să te îmbogăţeşti. Potrivit unui studiu realizat de ITF în 2013, jumătate din cei 14.000 de jucători profesionişti, băieţi şi fete, nu câştigă nimic.

Spre deosebire de jucătorii profesionişti de fotbal, care au salarii fixe, jucătorii de tenis sunt antreprenori, majoritatea fiind obligată să plătească pentru tot, antrenamente, călătorii, hrană, cazare.

Pentru fete, ITF estimează aceste costuri anuale la o valoare medie cuprinsă între 38.800 şi 40.180 de dolari, fără antrenamente.

Cheltuielile pentru viitoarea Serena Williams sau viitorul Novak Djokovici pot urca vertiginos dacă îţi înscrii copilul la o academie de tenis.

Exemplul lui Madison Keys

Madison Keys, fostă semifinalistă la Australian Open, a declarat că părinţii ei - ambii avocaţi - au plătit pentru şcolarizarea ei la o academie condusă de Chris Evert în Boca Raton, Florida, pe care a urmat-o de la vârsta de 10 la 13 ani, sume cuprinse între 40.000 şi 50.00 de dolari pe an.

Keys îşi aminteşte bine sacrificiile făcute pentru cariera ei, inclusiv mutarea familiei sale, cu cele trei surori, de la Minnesota în Florida, pentru ca ea să se înscrie la Evert Tennis Academy la vârsta de 10 ani.

„Nu a fost o decizie uşoară. Mama mea nu a dorit să stau la cămin. Ea spunea: <nu vreau ca fiica mea de 10 ani să fie crescută de un copil de 15 ani>. A fost greu pentru surorile mele, a fost greu pentru mama, şi-a lăsat munca pe care o îndrăgea”, a declarat jucătoarea clasată acum pe locul 7 WTA.

Keys, care a pătruns în Top 10 WTA în acest sezon şi a ajuns la aproape cinci milioane de dolari premii, a adăugat că lucrurile au devenit mai uşoare după ce a semnat cu Nike, la vârsta de 14 ani.

„Banii pe care îi primeam din contractul cu Nike mergeau către tenisul meu”, a precizat ea.

Academiile tenismenilor

Academia lui Rafael Nadal, care va fi deschisă miercuri, la Mallorca, percepe 62.000 de dolari (56.000 de euro) pe an pentru a forma un jucător profesionist. Această sumă include antrenamente (26.000 de euro), cazare şi masă (19.000 de euro) şi înscrierea la o şcoală internaţională americană (10.500 de euro).

„Am creat un grup extraordinar de antrenori şi toată infrastructura de care are nevoie un copil pentru a fi pe cele mai bune mâini în ceea ce priveşte pregătirea, atenţie la toate aspectele. Avem mai mult decât are nevoie cu adevărat un copil”, a declarat Nadal.

Un program similar la recent deschisa Mouratoglou Tennis Academy din Nisa te costă 60.000 de dolari (54.200 de euro) pe an, în timp ce la IMG Academy din Florida, fondată de Nick Bollettieri, te costă 75.900 de dolari pentru antrenamente şi şcolarizare privată la vârsta de liceu.

Deşi taxele sunt mari, banii sunt bine cheltuiţi, iar practicarea sportului la un înalt nivel oferă importante aptitudini de viaţă care îţi pot îmbunătăţi educaţia, consideră Patrick Mouratoglou, antrenorul Serenei Williams, care a ajutat 40 de jucători să intre în Top 100.

O treime din cei 150 de cursanţi de la academia lui Mouratoglou ajung să primească o bursă la o univeristate americană.

„Şcoala este la fel de importantă ca tenisul. Dacă eşti o persoană responsabilă, trebuie să-ţi dai seama că mulţi jucători nu ajung să facă tenis. Aşa că aceia trebuie să aibă o a doua opţiune, una bună”, a declarat Mouratoglou.