„Nu vă las să filmați, mă faceți de râs”! Cum se face azi în România sportul de performanță
Astăzi ne uităm la sportul românesc. De masă şi de performanţă. Pentru că sunt legate cele două. Din ambele lipsesc infrastructura, antrenorii şi cel mai grav, lipsesc sportivii. Aici intram într-un cerc vicios: nu avem campioni, nu avem modele care să atragă copiii către sport. Suntem în top la obezitatea infantilă. Nu vin copiii, nu avem bază de selecţie. Iar fără bază de selecţie, nu are de unde să răsară următorul Hagi, următoarea Nadia. Gheorghe Hagi este, de altfel, printre puţinii care au investit în acest domeniu. Mai trist este că atunci când apar copii pasionaţi de sport, uneori chiar antrenorii îi fac să renunţe. Da, pilele funcţionează și în sport: unii copii sunt ignorați în favoarea unora mai puțin talentați, dar susținuți de cine trebuie. Despre toate acestea Teodora Ghenciu vorbește la o nouă ediție a emisiunii „Plan detaliu”.
Beatrice Popescu, sportivă de performanță: „Eu personal am conștientizat că ceva nu e în regulă și de aia am adus la cunoștință lucrurile astea părinților mei. Și ei au luat măsuri. Nu au lăsat lucrurile să fie așa pentru mine. Cât despre ceilalți, având în vedere că nu au spus și nu au făcut mai nimic să rezolve situația, o să înțeleg că au luat-o ca pe o normalitate.
Se complac. Pur și simplu se complac în situația în care sunt. Sau le este foarte frică de consecințe. Sau nu au unde să se ducă după ce spun, pentru că noi, dacă spunem ceva din ce se întâmplă, ori suntem dați afară, ori suntem denigrați, ori, ori , ori...”
Gabriela Popescu, mama lui Beatrice: „De câte ori a venit acasă și îmi spuena că are câte o problemă. Venea și îmi povestea ce se întâmpla la antrenament. Am luat atitudine. Și sfătuiesc toți părinții să ia atitudine. Să nu își lase copii să fie călcați în picioare. De dragul sportului să îi lase să fie acolo. Trebuie să ia atitudine, pentru că numai noi putem schimba ceva și depinde de noi ca părinți să schimbăm lucrurile”.
Beatrice Popescu are 19 ani. Face polo de performanţă de la 8 ani. Timp de șapte ani a suportat antrenori violenţi.
Beatrice Popescu, sportivă de performanță: „Pot să spun că am avut parte atât de agresiuni verbale cât și fizice. Palme. Eu știu? Aruncături de obiecte sau mai nu știu ce. Sunt diferite lucruri, să zic așa, care au fost făcute pentru a mă ambiționa pe mine. Însă eu nu funcționez așa. Pentru mine a fost din contră. M-au descurajat foarte mult și m-au făcut să mă simt de parcă nu sunt bună de nimic. Și nu că aș putea face mai mult. Adică a fost complet opus intențiilor celor de acolo. Pentru mine nu a funcționat”.
Din cauza agresiunilor, mulţi copii renunţă la sport.
În 1993 în România erau 290 000 de sportivi legitimaţi. Astăzi sunt cu 23 000 mai puţini.
„Ştiţi ce meritaţi, bă? Să vă iau la picioare! Ai auzit, bă, ăsta? Să vă calc în picioare! Deci uite, aşa! Să vă calc în picioare, bă, asta meritaţi! Aţi auzit, mă? Deci aşa meritaţi, să vă calc în picioare! De nesimţiţi ce sunteţi!” - sunt cuvintele unui antrenor, spuse unor puști de 10 ani, surprinse de o investigație a gsp.
Beatrice Popescu, sportivă de performanță: „Atunci când faci un exercițiu greșit, de obicei antrenorul trebuie să îți spună ce ai greșit. Sau să îți arate el, să îți exemplifice. Fie te scoate afară din apă și îți arată, fie intră cu tine în apă. Dar în cazul meu nu a fost chiar așa. S-au adus injurii foarte urâte. Mai ales legat de aspectul meu fizic. Pentru că sunt plinuță, o fire plinuță. Și nu... Așa am fost dintodeauna. Și doar pentru simplul fapt că sunt așa, nu a contat foarte mult ce calități am și doar că hai să o demoralizăm pe partea asta și la mine asta a fost cel mai mult. Faptul că eram înjurată aproape mereu. Dar cât despre colegii mei de acolo, despre colegele mele, pot să spun că li se dădeau palme, pumni, picioare. Nu mai zic de înjurături care erau la ordinea zilei. Doar pentru o simplă greșeală sau pentru ceva ce nu au înțeles dacă li s-a explicat de vreo două-trei ori. Care este omenesc. Este un lucru normal. Și pot să zic că pe lângă astea am mai văzut o grămadă care nu cred că trebuie să le menționez aici. Mai grav de atât?.......Ce poate fi mai grav decât să bați și să înjuri? Aruncături cu greutăți în cap. Sau eu știu... Aruncare de alte obiecte pe picior. Sau care cauzează fracturi și așa mai departe. Am văzut de toate”.
Beatrice renunţă şi ea la sportul de performanţă. Va pleca la o facultate din Statele Unite, care are şi un club sportiv.
Beatrice Popescu, sportivă de performanță: „Aici în România pot să spun că nu sunt apreciată. Nici la un sfert din cât m-au apreciat cei din afară, care doar au văzut un videoclip de trei minute din toată cariera mea adunat la un loc. Am primit atât de multe laude prin email sau telefonice de la antrenori care nu m-au văzut personal în viața lor, ci doar printr-un videoclip, cât nu am primit în toți anii mei de polo. Adică chiar a fost WOW. Și lucrul ăsta pot să spun că m-a determinat să zic că acolo este o mentalitate mult mai sănătoasă decât ce este aici”.
Gabriela Popescu, mama lui Beatrice: „Sunt cred că mai multe probleme foarte grave. Pot să numesc lipsa specialiștilor. A personalului de specialitate. Nu neapărat antrenorii, cât staff-ul acestora. Personalul numit auxiliar, cei care contribuie la dezvoltarea armonioasă a copilului de care este absolut necesară într-o echipă. Vorbesc de psiholog sportiv. Vorbesc de asistent, de medic, de chinetoterapeut. Sunt meserii sau funcții care lipsesc.Pentru un părinte este deosebit de greu. Trebuie să acordăm un sprijin 100% copilului, pentru că fără ajutorul părinților clar nu poate să facă un sport de performanță. Sportul este slab finanțat”.
Unul dintre cele mai renumite licee sportive din ţară nu are sală de sport
- Liceul are o săliță mică de sport, improprie. Neconformă cu nivelul performanțelor sportive. Dar să sperăm că în maxim doi ani după cum am discutat cu autoritățile locale vom avea o sală de sport nou, independentă în curtea liceului, spune directorul.
- Unde e asta actuală? Mergem în direcția bună?
- Nu mergem în direcția bună și nu vă duc acolo. Sau dacă vă duc, nu filmați. E la subsol. Această clădire e o clădire istorică, construită sub domnia Regelui Mihai, dată în folosință în 1941 la condițiile de acolo. Nu vă las să filmați sala. Nu vă duc.
- De ce?
- Mă faceți de râs.
Liceul este specializat pe înot. Dar nu are nici bazin.
Robertino Penciu, director Colegiul Naţional Emil Racoviţă: „În prezent, deși unitatea școalară nu deține o bază sportivă proprie, are o colaborare foarte bună cu Complexul Sportiv Lia Manoliu și cu federațiile sportive și beneficiem de bazele sportive respective în condiții bune, astfel încât performanța sportivă a elevilor noștrii este încă la nivel înalt”.
Tavanul bazinului de înot de la Lia Manoliu este acoperit cu plasă, ca să nu le cadă copiilor tencuiala în cap.
Irina Tomuţa are 16 ani. Face înot din clasa a III-a. Vrea să ajungă la Olimpiada de la Tokyo din 2020. Și-ar dori să se pregătească în altfel de condiţii.
- Să se schimbe bazinul, spune tânăra.
- În ce sens să se schimbe bazinul? Ăsta nu e bun?
- Nu prea. Uneori apa e rece, unoeri e caldă. Uneori nu se poate respira din cauza aburilor. Și e exces de clor.
Matei Giurcăneanu, secretar general Federația Română de Natație: „Noi suntem mulțumiți că funcționează. Bineînțeles că ar trebui ... de foarte mulți ani se vorbește despre renovarea acestei baze sportive. Nu se întâmplă nimic. Noi ne dorim ca acest bazin să se renoveze, dar nu să se închidă și să se renoveze în cinci ani. Trebuie într-adevăr o investiție masivă, dar rapidă, în așa fel încât procesul de antrenament să se întrerupă cât mai puțin”.
La scurt timp după aceste declaraţii, un şobolan a fost filmat în apă. Iar bazinul a fost închis.
Matei Giurcăneanu, secretar general Federația Română de Natație: „Nu avem infrastructură. Avem puține bazine. Sunt județe în țară, capitale de județ.. Iași, de exemplu, nu are un bazin. Constanța. Nici Constanța. Are bazin de 25 de metri. Craiova nu are bazin și sunt foarte multe locații. Nu mai vorbim de orașele mai mici”.
În ultimii 20 de ani au dispărut 35 de baze sportive. Programul de guvernare prevede, la capitolul sport, construcţia a 23 de clădiri.
Programul de guvernare:
- 10 săli la standarde internaţionale pentru atletism, gimnastică, tenis, scrimă, haltere, lupte
- 4 bazine nautice pentru caiac-canoe şi canotaj
- cel puţin 4 patinoare acoperite
- 2 hipodromuri
- 1 velodrom
- cel puţin 2 săli polivalente cu 10 000 de locuri fiecare
Cosmin Butuza, secretar de stat în Ministerul Tineretului şi Sportului, explică: Pot să vă spun că cele două săli polivalente sunt la stadiul de expertize tehnice. Și se discută și de săli polivanelente mai micuțe de 5000 de locuri. Să investești în infrastructura sportivă, dacă ar fi așa de ușor să zici că ne apucăm astăzi și terminăm mâine ar fi foarte bine. Dar sunt anumite condiții. Trebuie făcute studiu de caz, trebuie scos la licitații, trebuie câștigate licitațiile. Contestațiile, dacă există.
- Păi și e timp, în cei trei ani de zile câţi au mai rămas, să se ridice toate aceste săli?
- Eu sunt convins că o să fie timp și tot ce avem în programul de guvernare o să facem tot ce ne stă în putință ca să punem în practică.
Matei Giurcăneanu, secretar general Federația Română de Natație: „Statul este foarte important să investească în sportul de performanță, pentru că sportul de performanță creează modele. Aceste modele pot fi urmate dacă sunt bine promovate, inclusiv de către dumneavoastră, pot fi urmate, dorind să fie urmare de populație, părinții să își trimită copii la sport, de asemenea să facă și ei sport. Iar printr-o populație sportivă costurile statului vor fi mai mici pe partea de asigurări medicale, concedii medicale și de ce nu productivitatea muncii”.
Urmăriți aici întreaga emisiune „Plan detaliu”, în care veți găsi și un interviu cu Gheorghe Hagi și imagini cu Academia de fotbal pe care a fondat-o. Emisiunea „Plan detaliu”, realizată de Teodora Ghenciu, se difuzează în fiecare duminică la Digi24, de la 20:30.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
