VIDEO. Record vechi de 45 de ani, depășit

Silviu Predoiu, fost șef al SIE și candidat la prezidențiale: „Nu știu dacă a fost comunism în România”

Cum va fi vremea în noaptea de Înviere și unde va ploua: „Ne apropiem de pragul unei zile de vară”

Directorul DSVSA Tulcea, prins luând șpagă și când arunca în WC parte din bani. Procurorii au spart toaleta ca să recupereze banii

Un locotent-colonel în rezervă, implicat în dosarul violențelor de la BEC din martie

Medici rezidenți lăsați fără sporuri în plină criză de personal: peste 200 vor să dea în judecată Spitalul Marie Curie

De ce ne simțim epuizați de sărbători și cum putem scăpa de oboseală. Sfaturile unui specialist în neuroștiințe

Exercițiu militar în Drumul Taberei: Armata Română s-a antrenat pentru lupta urbană, după modelul din Ucraina

Fără o reformă fiscală, economia României riscă să ajungă în categoria „junk”. Dăianu: „Reducerea cheltuielilor nu e de ajuns”

Recalcularea pensiilor se apropie de final, cu o întârziere de 8 luni. Statul va plăti retroactiv sumele în plus, începând din luna mai

Cu obrajii arşi de frig, la minus 50 de grade Celsius, cât este temperatura la altitudinea de peste 10 kilometri, paraşutistul Gabriel Chiriac povesteşte detaliile unui salt care a intrat în istoria României.

Gabriel Chiriac, instructor de paraşutism: A fost aproape 7.000 de metri numai cădere liberă la aproximativ 400 de kilometri la oră -  viteza de cădere a corpului paraşutistului.

Reporter: Cum se vede România de la 10.000 de metri?

Gabriel Chiriac, instructor de paraşutism: Frumoasă. De la 10.000 de metri se vede extraordinar de frumoasă. Munţii sunt superbi văzuţi de sus, mai ales crestele înzăpezite care au mai rămas!

Pentru cele câteva secunde de magie, Gabriel a muncit mai bine de 5 ani şi a avut parte de două încercări ratate din cauza vremii. În cele din urmă, în ziua de Paşte vremea s-a dovedit perfectă pentru ascensiunea balonului cu aer cald şi cu cei trei piloţi la bord.

Mihai Ilie, pilotul balonului cu aer cald: Vântul să nu fie puternic la decolare, să nu fie puternic sus. Zona în care putem să desfăşurăm un asemenea record este foarte restrânsă din cauza traficului aerian foarte aglomerat deasupra României.

Balonul a urcat cu 5 metri pe secundă, iar de la 9.000 metri în sus au început greutăţile, povestesc membrii echipajului. Steagul României şi măştile de oxigen i-au ajutat pe cei trei să doboare recordul celebrului parașutist Grigore Baştan, din 1970. Deşi Felix Baumgartner, supranumit omul supersonic, a sărit de la 39.000 de metri, încercarea românilor este la fel de greu de realizat. Austriacul a avut la dispoziţie o capsulă spaţială, în timp ce românii au doborât acest record dintr-un balon în care densitatea gazului la altitudine a fost principala problemă.