VIDEO. Acoperișul Arenei Naționale a cedat

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

ACTUALIZARE 16:30.  Compania UTI, firma care asigură întreținerea stadionului a trimis redacției un comunicat:

„Referitor la informaţiile apărute în presă în data de 28.09.2015, cu privire la situaţia neplăcută înregistrată în timpul evenimentului sportiv desfăşurat pe Arena Naţională duminică, 27.09.2015, vă aducem la cunoştinţă faptul că SC UTI GRUP SA a respectat în întregime atribuţiile asumate prin contractul de asigurare a serviciilor tehnice de exploatare, întreţinere curentă şi administrare pentru Arena Naţională, asigurând funcţionarea în parametri normali a tuturor sistemelor şi instalaţiilor din cadrul obiectivului (inclusiv pentru acoperişul retractabil acţionat electric, care a fost operat în vederea protejării suprafeţei de joc).

Pentru corectă informare a opiniei publice, suntem în măsură să precizăm următoarele:

- Sistemul de acoperiş retractabil acţionat electric a fost complet funcţional, asigurând protejarea suprafeţei de joc în timpul evenimentului sportiv;

- Nu există fisuri la nivelul membranei acoperişului şi nici disfuncţionalităţi în operare;

- Din cauza căderilor masive de ploaie, cantitatea de apă colectată inclusiv de pe suprafaţa acoperişului retractabil (deschis la momentul producerii evenimentului meteo) a depăşit capacitatea de preluare a pâlniilor colectoare amplasate în dreptul stâlpilor metalici, care asigură evacuarea apei pluviale, apa în exces ajungând la nivelul tribunelor şi fiind evacuată prin intermediul rigolelor de scurgere amplasate la mantinela inelului intermediar.

Menţionăm faptul că serviciile de proiectare şi construcţie a Arenei Naţionale nu au intrat în niciun moment în sarcina UTI, acestea fiind asigurate de către Antreprenorul General al construcţiei.

Totodată dorim să ne exprimăm regretul faţă de disconfortul provocat spectatorilor meciului de aseară şi dorim să va asigurăm că UTI respectă în întregime atribuţiile contractuale, prestând la un nivel constat de calitate şi profesionalism servicile asumate.”

ACTUALIZARE 15.20. Primăria Generală a Capitalei dă vina pe „vremea extremă” pentru faptul că acoperişul Arenei Naţionale s-a stricat.   

”Din cauza fenomenului meteo extrem - căderi masive de apă într-un termen foarte scurt - gurile de scurgere de la nivelul acoperişului nu au putut prelua toată cantitatea de apă. În plus, menţionăm că sistemul de preluare a apelor pluviale a avut probleme şi din cauza faptului că vântul a bătut în rafale şi a condus la acumulări rapide de apă inegale”, se arată în răspunsul dat de Primăria Capitalei.

Reprezentanţii primăriei mai spun că nu există fisuri la nivelul membranei sau a acoperişului fix.

Una dintre cele mai scumpe componente ale noului stadion naţional a fost acoperişul retractabil. 20 de milioane de euro a plătit Primăria Capitalei pentru el, mai mult chiar decât a costat construcţia de la zero a noului stadion din Ploieşti.

Acoperișul retractabil a fost unul dintre cele mai controversate elemente ale Arenei Naționale încă de când acest stadion a fost proiectat. Acoperișul ar trebui să-i protejeze pe jucători și gazonul, dar mai ales pe spectatori. Din momentul în care a fost dat în funcțiune, a cedat de mai multe ori, inclusiv iarna, din cauza zăpezii, dar niciodată nu de maniera în care s-a întâmplat duminică seara.

Inaugurat cu mare fast la un meci al naționalei cu Franța (0-0), stadionul din Capitală a găzduit finala UEFA Europa League din 2012, dintre Atletico Madrid și Bilbao, și a reprezentat un punct de atracție pentru microbiștii din întreaga țară, dar infrastructura sa e departe de a fi perfectă. Unele defecte au ieșit la iveală după doar doi ani de utilizare a arenei, dar ceea ce au pățit spectatorii prezenți la meciul dintre Steaua și FC Voluntari a întrecut așteptările, scrie digisport.ro.

Folosirea acoperișului retractabil are unele limitări. Nu poate fi tras, spun specialiștii, dacă temperatura este apropiată de zero grade.

Din vara anului trecut, Primăria Capitalei a încheiat un contract cu compania UTI, prin care aceasta din urmă asigură întreținerea întregului stadion, implicit a acoperișului. Acest contract înseamnă o înțelegere pe patru ani, valoarea sa fiind cuprinsă între 25 și 41 de milioane de lei.

Primăria Capitalei a fost somată în această primăvară de compania UTI pentru o datorie de 3,5 milioane de lei.

Afacerea Arena Națională

Stadionul Naţional a fost copiat după Commerzbank Arena, din Frankfurt. Pentru 120 de milioane de euro, Bucureştiul ar fi trebuit să aibă o arenă de 51.000 de locuri, la fel ca cea din Germania. Factura finală a explodat, însă, după ce au fost adăugate cinci mii de locuri în plus şi au fost semnate patru acte adiţionale.

Trei ani a durat construcţia celui mai mare stadion din ţară, timp în care preţul Arenei Naţionale s-a dublat. Iar investiţiile au continuat şi după inaugurare. Au fost pompate în continuare sute de mii de euro în stadion.

De la primul meci jucat pe noul stadion, în 2011, şi până acum, gazonul a fost schimbat de nu mai puţin de şase ori! Schimbarea ierbii a costat aproape două milioane de euro. În plus, stadionul are doar o parcare de numai şase sute de locuri, de cinci ori mai puţin decât ar fi trebuit. Arena bucureşteană a costat 234 de milioane de euro, cu 50 de milioane mai mult decât sora sa germană, deşi materialele sunt de o calitate mai slabă, durata de execuţie a fost mai mare şi mâna de muncă mai ieftină. În plus, arena din Germania are şi gară şi pasaje rutiere.

„Atât ne-am dorit un stadion, atât de mult, încât atunci când s-a făcut foarte mulţi au zis nu mai contează ce s-a întâmplat, cât s-a cheltuit. Chiar dacă au furat, dar măcar ne-au făcut un stadion", spune Radu Naum, jurnalist sportiv.

Nu doar în Germania se construiesc stadioane mai ieftine şi cu dotări de top. În Spania, de exemplu, clubul Atletico Madrid construişte un stadion mult mai mare cu mult mai puţini bani. Managerii clubului au avut si sprijinul Primariei.

Interesele imobiliare ale primăriei din Madrid sunt o adevărată afacere pentru clubul Atletico Madrid. În locul stadionului „Vicente Calderon” se plănuieşte construirea unui complex imobiliar cu nu mai puţin de 2000 de apartamente. De aceea cei de la Atletico Madrid vor pleca în afara capitalei, unde Primăria, în schimbul terenului primit în centru, plăteşte 120 de milioane pentru construirea unui nou stadion, la Peineta, cu 70 de mii de locuri, toate acoperite. Clubul Atletico Madrid are de plătit doar 40 de milioane de euro pentru ca la final să rămână proprietar pe teren.

Stadionul din Madrid ar urma să coste 160 de milioane de euro, cu 80 de milioane mai puţin decât Arena Naţională din Bucureşti, deşi are cu 15.000 de locuri în plus.