Sporturile de iarnă, la pământ
Antrenorul Steaua Rangers Juniori Răzvan Lupașcu a declarat că de trei ani nu mai au patinoar pe care să se antreneze.
„Ne-au lăsat fără patinoar, pur și simplu. De trei ani. Veneam la antrenament și m-am întâlnit pe alee cu doi,trei copii și cineva a spus: Ia uite-i si pe nebunii ăștia!”, a precizat Răzvan Lupașcu.
Să faci performanță pe gheață, în București este un adevărat act de curaj, un exercitiu de voință extraordinar, o nebunie sau, înseamnă să iubești atât de mult hocheiul și patinajul artistic încât să te antrenezi oricând și în orice condiții. Seara târziu sau înainte să se crape de ziuă.
„Am venit la șase și ceva de dimineață”, a spus o fată.
„Vin dimineața la 6.30, ma incălzecsc, la șapte intru pe gheață”, a explicat un alt sportiv.
Chiar și la această oră timpurie, sportivii tot nu se pot antrena corespunzător.
„E mai liber pationarul, dar suntem mulți de la performanță și ne lovim unii de ceilalți”, a explicat o sportivă.
„Am venit de la liceu, am stat o oră acasă și acum am venit aici. Mă schimb acasă. Merg așa, transpirat în mașină”, a spus un sportiv.
Juniorii de la echipa de hochei Steaua Rangers se schimbă în parc, pe bănci. După ce patinoarul din Cișmigiu se închide pentru vizitatori, la ora 21.30, locul se animă de puști cu crose și genți uriașe din care își scot echipamentul de hochei. Sunt veseli, gălăgioși și abia așteaptă să se antreneze. Pentru bucureșteni ei sunt o curiozitate.
„Sunt fascinați de ce văd. Cine cunoaște situația ne compătimește, dar asta e realitatea, dar trebuie să mergem înainte”, a declarat Răzvan Lupașcu.
Singurul patinoar olimpic din București a fost închis la începutul anului 2013 din cauza datoriilor uriașe la utilități.
„Din 2013 nu mai există patinoar de competiție, cu temperatura neadecvată, unde câteva cluburi din București încearcă să țină pasul cu hocheiul din patinoare”, a declarat Valentin Dragomir, președintele clubului Steaua Rangers.
Antrenorii și reprezentanții federațiilor de hochei și patinaj trag un semnal de alarmă: Fiecare zi fară patinoar înseamnă mai puțini sportivi.
„Când s-a închis Flamaropol aveam 120 de copii legitimați. Acum sunt 60 și renunță după fiecare sezon. Condițiile sunt vitrege. Poate ei nu simt, dar văd și le e greu. Sunt ore târzii, prea matinale și au dreptate”, a declarat Răzvan Lupașcu.
„Încetul cu încetul își pierd speranța și părinți au impresia că-i amăgesc, că investesc în ceva ce-i face pe copii să sufere. Că de la 12-13 ani nu au cum să se mai antreneze”, a subliniat antrenoarea de patinaj Andreea Ionescu.
Bucureștiul este singura capitala europeană fară patinoar olimpic. Sportivii sunt nevoiți să meargă la competiții în județele Brașov, Galați și Harghita. Chiar și așa reușesc să facă performanță. La clubul de hochei Steaua Rangers, cel mai important din București, sunt legitimați 100 de copii, iar în federația Română de hochei pe gheață are peste 1000 de practicanți în campionatele naționale.
„Mă motivează antrenorul, echipa. Toți sunt de treabă, joacă bine și trebuie să câștigăm”, a declarat un sportiv.
„Pentru mine hocheiul e cel mai important sport. Din păcate, nu e practicat mult în România”, a adăugat un alt sportiv.
Antrenorul de la Steaua Rangers Junori a declarat că zâmbetul copiilor face ca tot efortul să merite.
Președintele clubului Steaua Rangers este de părere că dacă nu apar patinoare, sportivii vor renunța după un an sau doi.
„Atât timp cât sunt cinci pationare acoperite în țară și în Ungaria 20 nu putem vorbi de un viitor bun al hocheiului”, a precizat Valentin Dragomir.
„Șanse au. Reduse, dar sunt. Avem la o grupă un băiat talentat, Filip Andrei, e cel mai important jucător al nostru care ne trage după el. Și în condițiile astea mai reușim să și câștigăm”, a declarat Răzvan Lupașcu. .
Colegi de suferință cu hocheiștii din București sunt patinatorii. Ei se antrenează într-un centru comercial, de la ora 6.00 dimineața până la ora 10.00, când pe gheață intră vizitatorii.
„Este greu să facem performanță în aceste condiții. Patinoarul e mai mic decât unul olimpic, facem slalom printre cei din public. Ne chinuim atâta cu gheață. Cu toate condițiile ne luptăm”,a declarat o sportivă.
„Uneori e aglomerat de oameni care nu știu să patineze. Nu putem să ne strecurăm”, a adăugat altă sportivă.
Patinatorii care ne reprezintă țara la competițiile internaționale sunt nevoiți să se schimbe în văzul lumii.
„Ne ascundem pe aici pe undeva, să nu ne vadă lumea”, a declarat o sportivă.
„Nu au vestiare. Uneori se dezbracă până la piele. E un sport în care căzând te uzi. Aici se schimbă. Rar se schimbă la toaletă”, a adăugat antrenorul de patinaj.
În ciuda greutăților, sportivii reușesc să facă performanță.
„Sunt campion al federației, locul I, La cupa Corona locul I, și campionatul internațional la Cristal”, a declarat un sportiv.
„Am început de la cinci ani și am fost la cinci competiții internaționale și la unul internațional am câștigat medalia de bronz. La Bulgari a fost concurență mare și am ieșit pe 16 din 40”, adăugat un alt sportiv.
Construirea stadionului Flamaropol, gura de oxigen și colacul de salvare al celor care fac performanță în sporturile pe gheață depinde acum de o autorizație de la primăria sectorului 2. Deși se estimează ca în 2017, în București va exista cea mai mare sală polivalentă , nimeni nu mai crede acest lucru. Termenul de finalizare a fost devansat deja de două ori. Până atunci, sportivilor nu le mai rămâne decât să viseze.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
