Sporturi rare practicate în România: vovinam viet vo dao, kempo sau radioamatorism
Vovinam viet vo dao este unul dintre cele mai puţin cunoscute sporturi din România. Doar 200 de sportivi sunt înscrişi la Federaţia Română de Vovinam Viet-Vo-Dao, în timp ce în ţări ca Vietnam, Rusia, Franţa sau Algeria numărul oficial al practicanţilor este de ordinul zecilor de mii. Şi totuşi, la Campionatele Mondiale sau Europene, reprezentanţii ţării noastre reuşesc să obţină medalii, la fiecare participare.
- Eu am ales acest sport pentru că mi-a plăcut foarte mult. Am văzut la fratele meu și am vrut să văd și eu cum e. Și mi-a plăcut și am continuat.
Răzvan Niculescu, secretarul Federației Române de Vovinam Viet-Vo-Dao: În traducere este un stil de kung fu vietnamez de contact, semicontact pentru copii și full contact cei mari. Kung fu în limba chineză înseamnă măiestrie dobândită prin muncă. Deci, vă dați seama că la o înaltă performanță nu putem ajunge decât prin muncă. Este un stil deosebit de complex, poate fi practicat de la patru-cinci ani, din grădiniță chiar.
Cele mai puternice cluburi de vovinam viet vo dao din ţara noastră sunt în Moldova, în special la Iaşi, Bacău sau Piatra Neamţ. Şi totuşi, de doi ani, la Ploieşti există un club care a reuşit să se impună la echipe atât în 2013, cât şi în 2014.
Următoarea competiţie importantă la care vor participa cei mai pregătiţi luptători de vovinam viet vo dao va avea loc în Belgia, în toamna acestui an.
Înrudit cu vovinam viet vo dao, dar cu reguli diferite este kempo, un alt sport mai puţin popular în ţara noastră. Şi totuşi, la Federaţia Română de Kempo sunt legitimaţi, deja, peste 3.000 de sportivi profesionişti. La aceştia se mai adaugă alte câteva mii de persoane care văd în acest sport un hobby.
Amatto Zaharia, președintele Federației Române de Kempo: Kempo, în traducere liberă, înseamnă arta luptei. Este artă marțială de origine a artelor marțiale asiatice. Practic din kempo au derivat majoritatea celorlalte arte marțiale asiatice, așa cum le știm noi: karate, jujitsu...
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Kempo a apărut pentru prima dată în România în anul 1993, iar din 2000 Federaţia Română de Kempo este afiliată la Ministerul Tineretului şi Sportului. Specialiştii spun despre această disciplină că este una care ajută la formarea viitorilor adulţi.
Liviu Ionescu, antrenor CSA Steaua București: Punem mare accent pe partea morală. După cum vedeți, copiii sunt îmbrăcați într-un anume fel în kimono, au anumită etichetă, un anumit comportament în sală, ei învață și se educă aici.
Amatto Zaharia: Nu o să întâlnim cancanul în kempo. Persoanele care practică kempo sunt serioase, bine educate, cu un anumit nivel de inteligență, o anumită dezvoltare interioară și un anumit pasaj al caracterului, care nu le permite să se afișeze în diverse ipostaze.
Kempo este un sport care poate fi practicat de la vârste mici. Şi totuşi, există unele restricţii!
Amatto Zaharia: Eu aș spune undeva la 7-8 ani, nu mai devreme.
Liviu Ionescu: Nu vă gândiți că intră la cinci ani la mine în sală un copil și începe să lovească sacul. Învățăm educație fizică generală, rostogoliri, căderi.
La nivel mondial, România este - deja - în top 5, alături de ţări precum Rusia sau Kazahstan. O competiţie de kempo este însă extrem de dificilă.
Reprezentanţii Federaţiei Române de Kempo ne promit că în câţiva ani ţara noastră se va lupta pentru locul 1.
De la Kempo trecem la radioamatorism, o disciplină considerată de mulţi la limita dintre sport şi ştiinţă. Şi totuşi, radioamatorismul este o mişcare recunoscută de Ministerul Tineretului şi Sportului.
În România sunt aproape 4000 de sportivi legitimaţi, asta în timp ce în tări ca Japonia sau Statele Unite radioamatorismul este un adevărat fenomen. În Statele Unite sunt 700.000 de sportivi legitimați, în timp ce în Japonia numărul acestora depășește 1,5 milioane.
Constantin Neacșu, președintele Federației Române de Radioamatorism: Formează caractere, te învață cu competiția, te învață cu spiritul de colegialitate, sportivitate. Se leagă multe prietenii de la vârste fragede.
Radioamatorismul nu este un sport la îndemâna oricui. Aparatura este costisitoare, în unele cazuri putând despăşi chiar şi 100.000 de euro. În plus, puştii din România nu sunt la fel de încântaţi de această disciplină. Aşa cum se întâmplă în ţări ca Japonia, Statele Unite sau Rusia.
Dintre toate disciplinele incluse în calendarul competiţional, la radioamatorism există o probă care adună sute de participanţi la linia de start.
Constantin Neacșu, președintele Federației Române de Radioamatorism: Avem competiții de vânătoare de vulpi, cum se zice la noi, care este o îmbinare între atletism, te învață să lucrezi cu harta, te învață să cunoști terenul și particularități ale zonei în care concurezi.
Alături de vovinam viet vo dao, kempo sau radioamatorism, pe lista sporturilor inedite practicate de puştii din ţara noastră mai putem adăuga scrabble, Go dar şi multe stiluri ale artelor marţiale.
Într-o ţară în care tot mai puţini copii participă la competiţii sportive, specialişti susţin că orice concurs este util atât timp cât se promovează spiritul de competiţie şi fair-play-ul.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
