Născut pe 11 septembrie 1934, la Comarnic, Panțuru a participat la patru ediţii ale Jocurilor Olimpice de iarnă - Innsbruck 1964, Grenoble 1968, Sapporo 1972 şi, din nou, Innsbruck 1976 - şi, alături de Nicolae Neagoe, a obţinut medalia de bronz în 1968, reamintește digisport.ro.
De asemenea, Ion Panțuru a terminat pe locul 4 la Grenoble, în proba de bob patru persoane, iar la JO din 1972, a ocupat locul 5 la bob două persoane.
La un an după succesul de la Grenoble, Panțuru a luat argintul la Campionatele Mondiale de la Lake Placid, tot în proba de bob două persoane.
La fiecare dintre cele patru participări la Olimpiadă, a fost port drapelul României.
Devenit celebru pentru performanţele obţinute într-un sport de iarnă, Ion Panțuru a fost, iniţial fotbalist. O simplă joacă, într-o pauză de iarnă, avea să îi schimbe destinul.
A fost suficientă o singură coborâre cu bobul pe pârtie pentru a deveni, dintr-un jucător de Divizia C, un component al lotulul naţional al României pentru Jocurile Olimpice de iarnă.
Totuşi, alegerea nu i-a aparţinut doar lui. „Ministerul Sportului de atunci mi-a luat dreptul de a mai juca fotbal”, şi-a amintit Panţuru, într-un reportaj realizat de Digi24, înaintea Olimpiadei din 2014.
Decizia s-a dovedit, însă, una inspirată, pentru că avea să-i aducă consacrarea lui Ion Panţuru, iar România a obţinut prima şi, până acum, ultima medialie la JO de iarnă.