Două treimi dintre români văd imigranții mai degrabă ca pe o oportunitate pentru România pentru că ajută economia prin preluarea acelor locuri de muncă neocupate de români și susțin acordarea de stimulente financiare pentru ca românii din Diaspora să se întoarcă în țară, potrivit sondajului de opinie realizat de INSCOP Research, în această lună.
În plus, o treime dintre români văd libertatea într-o formulă echilibrată și anume ca propria libertate să nu afecteze libertatea celorlalți.
„Peste două treimi dintre respondenți au o atitudine tolerantă față de imigranții veniți să muncească în țara noastră, în condițiile în care există locuri de muncă disponibile neocupate de români, însă în același timp își doresc ca țara să stimuleze financiar revenirea concetățenilor noștri, plecați la muncă în străinătate. Tinerii, persoanele cu studii superioare și medii, precum și locuitorii din București sunt mai toleranți decât media populației. De asemenea, persoanele cu educație primară și locuitorii de la sate sunt cei mai entuziaști susținători ai sprijinului statului pentru revenirea în țară a românilor plecați să muncească în străinătate”, a afirmat directorul INSCOP Research Remus Ștefureac, printr-un comunicat de presă.
Părerea românilor despre imigranții care vin pentru a-și găsi un loc de muncă
Doar 25.1% dintre români sunt de părere că imigranții care vin în țara noastră pentru a-și găsi un loc de muncă reprezintă mai degrabă o amenințare pentru România din cauză că iau locurile de muncă ale românilor care sunt nevoiți să plece în străinătate, mai indică sondajul INSCOP. În schimb, 68.1% dintre respondenți văd imigranții mai degrabă ca pe o oportunitate pentru România deoarece ajută economia prin preluarea acelor locuri de muncă neocupate de români. 6.8% nu știu sau nu răspund.
De asemenea, consideră că imigranții sunt mai degrabă o oportunitate pentru România deoarece ajută economia prin preluarea acelor locuri de muncă neocupate de români un procent de 78,5% din persoanele între 18 și 29 de ani, 67,0% din cele cu vârsta între 30 și 44 de ani, 61,6% dintre cele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 69,6% dintre cele cu vârsta peste 60 de ani. Împărtășesc această părere 47,3% dintre persoanele cu educație primară, 74,3% dintre cele cu educație medie și 77,8% dintre persoanele cu educație superioară, respectiv 80,6% dintre locuitorii din București, 72,3% dintre locuitorii din urbanul mare, 75,6% dintre locuitorii din urbanul mic și 60,1% dintre locuitorii din rural.
Acordarea de stimulente financiare pentru ca românii din Diaspora să se întoarcă în țară
Sunt de acord cu acordarea de stimulente financiare pentru ca românii din Diaspora să se întoarcă în țară 67.4% dintre români, în timp ce 31.5% sunt împotriva unei asemenea idei și 1.1% nu știu sau nu răspund.
Totodată, sunt de acord cu acordarea de stimulente financiare pentru ca românii din Diaspora să se întoarcă în țară 67,8% dintre persoanele între 18 și 29 de ani, 70,2% dintre cele cu vârsta între 30 și 44 de ani, 64,3% dintre cele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 67,6% dintre cele cu vârsta peste 60 de ani. Împărtășesc această părere 87,7% dintre persoanele cu educație primară, 67,3% dintre cele cu educație medie și 44,0% dintre persoanele cu educație superioară, respectiv 59,5% dintre locuitorii din București, 51,9% dintre locuitorii din urbanul mare, 61,3% dintre locuitorii din urbanul mic și 79,7% dintre locuitorii din rural.
„Pentru mai mult de jumătate dintre români libertatea înseamnă fie ca propria libertate să nu afecteze libertatea celorlalți și să aibă cât mai multe drepturi și libertăți (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieții private). Tinerii de 18-29 de ani văd însă libertatea în formula cea mai diversă și mai extinsă (să aibă cât mai multe drepturi, propria lor libertate să nu o afecteze pe a celorlalți, să aibă posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă, să trăiască într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau gen). Persoanele de peste 60 de ani valorizează mai mult decât restul categoriilor ideea de a trăi într-o societate în care să nu se teamă de opresiuni, efect probabil al amintirilor din perioada comunistă. Votanții PSD valorizează mai mult decât votanții altor partide idee ca propria lor libertate să nu o afecteze pe a celorlalți, votanții PNL apreciază mai mult decât susținătorii altor partide ideea de a avea cât mai multe drepturi și libertăți, iar votanții USR pun preț mai mare decât alte bazine electorale pe posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă. Pe de altă parte, în ansamblu, modul în care înțeleg libertatea votanții tuturor partidelor este destul de echilibrat între cele 5 tipuri de definiții măsurate în sondaj”, a mai explicat Remus Ștefureac.
Opinia românilor despre libertate
Întrebați care este cel mai important lucru pentru a se simți liberi, 33.1% au ales varianta „propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalți”, 20.5% ”să am cât mai multe drepturi și libertăți (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieții private)”, 16% „să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex”. Varianta ”să am posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă” este indicată de 11.4% dintre respondenți și varianta ”să trăiesc într-o societate în care să nu mă tem de opresiuni” de 10.1%. 8.8% nu știu sau nu răspund la întrebare, iar 0.1% indică alt lucru.
Astfel, dintre persoanele cu vârsta între 18 și 29 de ani, aleg varianta „propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalți” 23,8%, în timp ce varianta „să am cât mai multe drepturi și libertăți (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieții private)” este preferată de 24,6%. Varianta „să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex” este preferată de 16,8% din populația cu vârsta între 18 și 29 de ani, varianta ”să am posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă” de 19,9%, iar varianta „să trăiesc într-o societate în care să nu mă tem de opresiuni” este preferată de 3,8%. Un procent de 11% dintre aceștia a spus că nu știe sau nu răspunde.
Dintre persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, 36,5% aleg varianta „propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalți”, în timp ce varianta „să am cât mai multe drepturi și libertăți (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieții private)” este preferată de 14,2%. Varianta „să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex” este preferată de 20,6% din populația cu vârsta între 30 și 44 de ani, varianta „să am posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă” de 8,6%, iar varianta” să trăiesc într-o societate în care să nu mă tem de opresiuni” este preferată de 11,7%. 8% nu știu sau nu răspund.
Dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani, 35,4% aleg varianta „propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalți”, în timp ce varianta „să am cât mai multe drepturi și libertăți (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieții private)” este preferată de 27,3%. Varianta „să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex” este preferată de 16,8% din populația cu vârsta între 30 și 44 de ani, varianta ”să am posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă” de 9,3%, iar varianta” să trăiesc într-o societate în care să nu mă tem de opresiuni” este preferată de 6,8%. 4,4% nu știu sau nu răspund.
Dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani, 32,9% aleg varianta ”propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalți”, în timp ce varianta ”să am cât mai multe drepturi și libertăți (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieții private)” este preferată de 17,2%. Varianta ”să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex” este preferată de 11% din populația cu vârsta între 30 și 44 de ani, varianta „să am posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă” de 11,1%, iar varianta” să trăiesc într-o societate în care să nu mă tem de opresiuni” este preferată de 15,4%. 12% nu știu sau nu răspund.
Metodologie
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research, membru corporate al rețelei globale Esomar, la comanda Institutului pentru Libertate și Democrație. Datele au fost culese în perioada 11-16 septembrie a.c., iar metoda de cercetare a fost cea a interviului prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1.102 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Editor : Ana Petrescu
