Xenoboții, leac sau armă?
Xenoboţii pot vindeca boli, dar pot fi şi arme biologice periculoase, avertizează oamenii de ştiinţă. Cât de îngrijoraţi ar trebui să fim în legătură cu progresul fulminant al acestor microorganisme?
În 2020, oamenii de ştiinţă au făcut senzaţie în presa din întreaga lume atunci când au creat xenoboţii, acele minuscule fiinţe vii programabile realizate din mii de celule stem de broască. Xenoboţii pionieri se puteau mişca în fluide, iar savanţii susţineau că pot fi folosiţi pentru a monitoriza radioactivitatea, poluanţii, medicamentele sau bolile. Primii xenoboţi au supravieţuit timp de 10 zile.
Un al doilea val, creat în 2021, a demonstrat proprietăţi noi şi neobişnuite. Printre acestea, capacitatea de a se autovindeca şi de-a trăi mai mult. De asemenea, au dezvoltat capacitatea de-a coopera, comasându-se în grupuri.
La finalul anului trecut, aceeaşi echipa de biologi, roboticieni şi experţi în cibernetică au dat la iveală un nou fel de xenobot. Ca şi celălalt model, a fost creat cu ajutorul inteligenţei artificiale prin testarea virtuală a miliarde de prototipuri şi prin evitarea unui proces lung de teste de laborator. Dar ultima generaţie de xenoboţi vine cu o diferenţă crucială: de data asta, se pot auto-replica.
Noii xenoboţi, scria un blogger, seamănă puţin cu Pac-Man, jocul video. În timp ce înoată, pot înhăţa alte celule stem şi asambla xenoboţi noi, ca şi ei. Şi pot susţine acest proces timp de câteva generaţii. Dar nu se pot reproduce în sensul tradiţional biologic. În loc, ei modelează grupuri de celule de broască în forma corectă, folosindu-se de gură.
O cutie a Pandorei?
Însă ultima invenţie îi aduce pe oamenii de ştiinţă cu un pas mai aproape de crearea unor organisme care se pot auto-replica la infinit. Este aceasta o cutie a Pandorei, aşa cum avertizează unii eticieni?
Cercetătorii care au creat noii xenoboţi spun că principala lor intenţie e să facă să avanseze biologia, inteligenţa artificială şi robotica. Viitorii roboţi făcuţi din materiale organice ar putea fi mai ecologici, pentru că s-ar descompune de îndată ce nu mai sunt folosiţi. Ar putea fi utilizaţi pentru a rezolva probleme de sănătate la oameni, animale şi în mediul înconjurător. Ar putea contribui la medicina regenerativă sau la terapiile contra cancerului.
Însă e firesc să ai rezerve instinctive în legătură cu xenoboţii. Un cercetător a spus chiar că devine imperativ moral ca aceste sisteme să fie studiate. Chiar şi echipa de cercetare care i-a creat recunoaşte că există îngrijorări legale şi etice în ceea ce priveşte munca depusă.
Un domeniu încă neclar legiferat
Folosirea ostilă a xenoboţilor sau întrebuinţarea inteligenției artificiale pentru a desena secvenţe ADN care dau naştere deliberat la organisme sintetice periculoase este interzisă de Convenţia pentru arme biologice a Naţiunilor Unite şi de Protocolul şi Convenţia de la Geneva din 1925 pentru arme chimice. Totuşi, folosirea acestor creaţii în afara zonei de război nu este clar legiferată.
Natura interdisciplinară a acestor progrese care vizează AI, robotica şi biologia le face greu de reglementat. Însă e foarte important să ne gândim în perspectivă la întrebuinţările potenţial periculoase.
Există un precedent folositor: în 2017, Academia americană de Știinţă şi Medicină a publicat un raport comun despre domeniul înfloritor al editării genomului uman. Acesta sublinia condiţiile în care oamenilor de ştiinţă li se permite să editeze genele umane, astfel încât modificările să fie transmise mai departe, la generaţiile viitoare. Acest gen de muncă, sfătuiesc ei, ar trebui limitat la „scopuri imperative de tratare sau de prevenire a bolilor grave sau a dizabilității” şi chiar şi atunci doar sub strictă supraveghere.
SUA şi Marea Britanie, de pildă, permit acum editarea genetică în circumstanţe specifice.
Ce limite ar trebui impuse științei?
Însă fabricarea unor noi organisme care se pot perpetua a depăşit deja zona acestor reglementări. Deşi xenoboţii nu sunt făcuţi deocamdată din embrioni umani sau din celule stem, ar putea fi. Inventarea lor ridică întrebări similare despre crearea şi modificarea formelor de viaţă.
În prezent, xenoboţii nu trăiesc suficient şi se înmulţesc doar pentru câteva generaţii. Totuşi, materia vie se poate comporta în maniere neprevăzute şi nu neapărat benigne. De asemenea, trebuie luat în considerare impactul potenţial al acestui univers non-uman. Oamenii, animalele şi sănătatea mediului înconjurător sunt strâns legate, iar organismele introduse de oameni pot da peste cap ecosistemul. Şi atunci, ce limite ar trebui să punem ştiinţei ca să evităm scenariile catastrofale?
E prea devreme să fim complet restrictivi. Dar legiuitorii, savanţii şi societatea ar trebui să judece cu atenţie riscurile şi beneficiile.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
