Românca Anca Șelariu „a petrecut” un an pe Marte și acum povestește cum a fost. „O onoare absolut incredibilă”

Patru voluntari americani, între care şi o româncă, au trăit mai mult de un an într-o capsulă care simulează condiţiile de pe planeta Marte. Este vorba de un experiment NASA, organizat în premieră, pentru a pregăti o eventuală viitoare misiune pe ”Planeta Roşie”.

Cei patru voluntari au petrecut 378 de zile izolaţi într-o capsulă cu o suprafaţă de numai 170 de metri pătraţi, dotată cu dormitoare, o sală de sport, zone comune şi o fermă verticală pentru cultivarea celor necesare traiului zilnic.

Zona exterioară a fost umplută cu nisip roşu şi a fost utilizată pentru simulări de plimbări pe solul marțian.

Din echipajul NASA, de patru voluntari, a făcut parte şi o româncă, Anca Şelariu. Ea lucrează ca microbiolog în cadrul US Navy.

Cei de la The Guardian i-au luat un interviu și acum povestesc despre cum este să trăiești pe Planeta Roșie, chiar și într-o simulare.

„Absolut exaltant”

Întrebați-o pe Anca Șelariu cum a fost să trăiască pe Marte timp de un an și răspunsul ei nu va întârzia: „absolut exaltant”.

Microbiolog al Marinei americane este unul dintre cei patru membri ai echipajului Nasa care s-au întors pe Pământ la începutul acestei luni, după ce au devenit primii oameni care locuiesc pe Planeta Roșie, sau cel puțin cel mai apropiat lucru pe care agenția spațială americană îl are în prezent.

Șelariu și colegii ei exploratori, toți voluntari, au petrecut 378 de zile izolați de restul omenirii, închiși în Mars Dune Alpha, un habitat imprimat în 3D la Centrul Spațial Johnson al Nasa din Houston. Acesta a fost construit pentru a reproduce condițiile de viață și provocările cu care se vor confrunta astronauții atunci când vor ajunge pe Marte, programat ambițios pentru sfârșitul anilor 2030.

Pentru Șelariu, care avea deja ceea ce ea numește un interes ridicat pentru Marte și explorarea spațială, selecția sa în calitate de ofițer științific pentru o misiune atât de revoluționară și potențial consecventă a meritat fiecare sacrificiu, de la vacanțele ratate cu prietenii și familia, până la simpla posibilitate de a ieși afară pentru o gură de aer proaspăt.

„Oamenii vor ajunge pe Marte la un moment dat în viitor, iar oportunitatea de a participa în orice fel se poate pentru a ajuta ca acest lucru să se întâmple, sperăm în timpul vieții noastre, este incomparabilă”, a spus ea.

„Sunt cu adevărat înmărmurită de tot, de toate eforturile la care am asistat pentru ca acest vis să devină realitate pentru toți oamenii. Și da, voi sărbători când vom vedea primul pas pe Marte, știind că am contribuit. A fost o onoare incredibilă și absolut antrenantă.”

De la filmul cu Matt Damon, la o simulare extrem de dură

Părți din misiunea cunoscută sub numele de Chapea 1 (crew health and performance exploration analog) ar fi putut fi filmate pentru The Martian, superproducția științifico-fantastică din 2015 care a relatat lupta disperată a lui Matt Damon pentru supraviețuire în calitate de astronaut blocat pe Marte în urma unei furtuni catastrofale.

La fel ca personajul lui Damon, aflat în izolare la 142 de mile de casă, echipajul Chapea nu a avut zboruri de realimentare cu provizii, pe care să se poată baza, și a trebuit să crească culturi, inclusiv roșii și salată, pentru a suplimenta un an de mese preambalate în avans.

„Pentru mine personal, a fost o mare bucurie să văd și să ating un lucru viu, verde, pentru că acesta este lucrul de care îți este cel mai dor când ești departe de Pământ”, a spus Șelariu, explicând cum, în izolarea spațiului îndepărtat, chiar și ceva la fel de rudimentar ca o frunză de salată poate provoca sentimente puternice, de la dorul de casă la autoîntrebarea existențială.

„Legătura mea cu Pământul și sentimentul profund de a fi un adevărat pământean, o entitate vie de pe planeta Pământ, le simți foarte adânc în suflet și înțelegi cu adevărat ce înseamnă asta și cât de incredibil de importantă este această legătură”, a spus ea.

În plus, managerii misiunii vor testa periodic reacțiile echipajului la situații de urgență și stres simulate, inclusiv sarcini de lucru intense, defecțiuni ale echipamentelor și limitări ale resurselor. Șobolanii de laborator interplanetari, cum spune Șelariu. Toate testele au fost trecute cu brio.

„Studiul integrează tot felul de date din punct de vedere comportamental și al dinamicii echipei, iar întrebarea nu a fost neapărat dacă un om poate rezista izolării și închiderii, așa cum se va găsi pe Marte, ci mai degrabă „cum ne vom adapta?””, a spus ea.

„Am fost un echipaj incredibil de funcțional și foarte coeziv, și au existat multe momente pe care le-am prețuit împreună. Desigur, uneori îți dai seama că nu ești în preajma prietenilor și a familiei, dar simți sprijinul tuturor celor de pe teren.”

Sunt planificate trei misiuni

Candidaților pentru prima din cele trei misiuni Chapea planificate (a doua începe în primăvara anului viitor) li s-a cerut să dețină o diplomă avansată în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei sau matematicii și să urmeze un antrenament similar cu cel al unui astronaut NASA gata de zbor, dacă este ales.

Românca Anca Șelariu, membru US Navy, a venit cu expertiza sa în vaccinuri, terapie genică și boli infecțioase, abilități care vor fi esențiale pentru menținerea sănătății astronauților de-a lungul unei călătorii de minim șapte până la nouă luni spre Marte.

Ea a spus că unul dintre cele mai dificile aspecte ale misiunii a fost comunicarea cu controlul de la sol, deoarece fiecare mesaj primit sau transmis a fost întârziat 22 de minute pentru a reproduce călătoria prin spațiu.

„Faptul că trebuie să purtați o conversație timp de 45 de minute dus-întors înseamnă că trebuie să vă gândiți în avans și să formulați comunicarea în mod clar și complet”, a spus ea. „Este de fapt foarte greu de asimilat”.

Mars Dune Alpha

NASA a construit Mars Dune Alpha pentru a fi cât mai realistă posibil pentru o potențială viitoare bază pentru astronauți. Există o seră, o zonă medicală, echipamente de exerciții fizice și un lounge, precum și un mic dormitor privat pentru fiecare dintre voluntari, două băi și o mică incintă „exterioară” cu nisip roșu sub picioare pentru simularea plimbărilor pe Marte.

O mare parte din culorile habitatului sunt, de asemenea, roșii, pentru a reproduce modul în care solul marțian va fi utilizat în imprimarea 3D a secțiunilor substanțiale ale bazei la fața locului, spre deosebire de provocarea aproape imposibilă și costul prohibitiv al trimiterii componentelor grele de construcție de pe Pământ.

Anca Șelariu povestește că timpul de odihnă al echipajului a inclus „mult televizor și lectură descărcată”, și că a avut timp să lucreze la abilitățile sale de desenatoare.

„Misiunile Chapea sunt esențiale pentru dezvoltarea cunoștințelor și a instrumentelor necesare pentru ca oamenii să trăiască și să muncească într-o zi pe planeta roșie”, a declarat Bill Nelson, administratorul NASA și fost astronaut al navetei spațiale, la sosirea echipajului Chapea 1, pe 6 iulie.

Șelariu a declarat că s-a adaptat înapoi la viața reală „destul de ușor” în cele două săptămâni care au trecut de atunci, dar că s-ar oferi voluntară să se întoarcă înăuntru într-o clipă.

„Sunt recunoscătoare că am avut ocazia să fac parte din această speranță umană de a ajunge pe Marte, iar pentru următorul echipaj, vă voi încuraja și sunt super încântată că veți continua această muncă minunată”, a spus ea.

Editor : Sebastian Eduard