VIDEO | Loc unic în Europa. Spectacolul bujorilor de stepă
Dealurile din judeţul Mureş adăpostesc un loc unic în Europa - rezervaţia de bujori de stepă. În fiecare primăvară, mii de turişti, chiar şi de peste hotare, vin să vadă zecile de mii de flori de un roşu sângeriu. Rezervaţia din localitatea Zau de Câmpie se întinde pe trei hectare şi jumătate şi cuprinde sute de specii de plante rare.
Zau de Câmpie, judeţul Mureş. O zonă parcă pictată de mâna unui artist iscusit. Locul este raiul bujorilor de stepă, o specie rară.
Peste 50.000 de bujori pot fi admirați în această perioadă la rezervația din Zau de Câmpie. Aceasta este unică în Europa și, totodată, este cel mai înalt loc din lume în care această planta s-a putut adapta.
Despre bujorul de stepă de la Zau de Câmpie s-a vorbit prima dată în anul 1846, la Viena. Acolo, floarea a fost prezentată într-un ierbar, la o expoziţie a florei din Transilvania. Oficial, însă, istoria Rezervaţiei de bujori de stepă începe în anul 1932. Atunci a fost amenajată de întemeietorul Şcolii Româneşti de Botanică, Alexandru Borza, care le-a cerut localnicilor să aibă grijă de florile rare de acolo. Impresionat de poveştile academicianului, Marcu Sâncrăianu, un om de-al locului, a devenit primul custode al rezervaţiei, pe care a îngrijit-o mai bine de 60 de ani.
Marian Sâncrăianu este fiul primului custode al rezervației. „Tata a spus: Nu aveți grijă, domn profesor, că o să am grijă de ea! Și atunci a rămas parcă cu un jurământ față de această rezervație pe toată viața”, spune Marian.
Specie rară, bujorul de stepă e şi scump la vedere! Floarea poate fi admirată doar câteva săptămâni pe an, în lunile aprilie şi mai.
„Creşte la o înălţime de 40-60 de centimetri şi fiecare tulpină are o floare. El se vede aşa tufă mai mare cu mai multe flori, dar fiecare floare are tulpina ei”, arată Marian Sâncrăianu.
Cine ajunge în Rezervaţia de Bujori de Stepă poate afla şi istoria cultivării acestei plante.
În rezervație au fost amplasate mai multe plăcuțe care arată exact anul în care au fost sădite florile. Nu mulți sunt cei care știu că sunt necesari cel puțin șapte ani de la plantare și până la înflorirea bujorului. „Ca să urmărească cum încolțesc semințele și cum se dezvoltă, i-a plantat pe ani. Adică, vedeți, fiecare rând e pus acolo și urmărit”, spune Marian Sâncrăianu.
Există şi o legendă a locului, care spune că bujorii de stepă sunt de fapt lacrimi de sânge vărsate de o fată din sat, după ce tânărul pe care îl iubea a fost ucis chiar de fratele şi, totodată, rivalul său. „Bota l-a omorât pe Zau, de care îi plăcea fetei mai tare. Și atunci fata plângând, cum cobora pe vale, unde cădeau lacrimile apăreau bujori”, povestește legenda Marian Sâncrăian.
Intrarea în rezervaţia de bujori este gratuită. Mulţi dintre turiştii care ajung aici străbat sute de kilometri ca să vadă bujorii înfloriţi. Rămân impresionați:
„Foarte frumos. Ceva minunat. Natural, natural în totalitate. Adică cei 380 și ceva de kilometri nu contează”.
„În imaginea mea îs ca un mic brăduleț și în vârful lui apare o floricică. M-au impresionat”.
„Cât mai multă lume să vină să vadă bujorii. E o rezervație naturală foarte frumoasă. Și unică, da, mai ales pentru zona asta”.
Pentru a veni în întâmpinarea miilor de turiști care vizitează anual zona, a fost deschisă şi o pensiune cu restaurant în Zau de Câmpie.
Pe lângă bujori, în rezervaţie sunt şi peste 200 de specii rare de plante.
Odată ajunşi în zonă, turiştii se mai pot bucura de plimbări pe malul lacului din localitate sau pot vizita Castelul Calendar, o construcţie inedită cu patru turnuri - la fel ca numărul anotimpurilor, 365 de ferestre - câte zile sunt într-un an, şi 52 de camere - câte săptămâni are anul.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
