Valurile de căldură vor fi cel mai important fenomen sever din viitor. Cum va fi afectat Bucureștiul în următorii ani?

Valurile de căldură vor fi cel mai important fenomen sever din viitor,  mult mai important decât tornadele. Ele afectează arii foarte mari, iar organismul uman se adaptează mai greu la aceste noi condiții. Tornadele pot să afecteze - e adevărat, foarte sever  - regiuni relativ înguste, cum a fost tornada din Cehia, de pildă, dar valurile de căldură depășesc ca severitate furtunile puternice, avertizează Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteo extreme.

Valurile de căldură au cea mai mare influență asupra atmosferei la scară emisferică. În atmosferă avem un curent jet și avem niște unde de-a lungul curentului și acestea dictează practic poziționarea acestor valuri de căldură sau mai bine zis a centrilor cu presiune ridicată. Toată istoria valului recent de căldură din Canada a început cu câteva zile mai înainte de observarea acestor temperaturi ridicate, pentru că atunci am avut un centru de presiune joasă undeva, în vestul Pacificului, în apropierea Japoniei, care apoi s-a propagat cumva către est. După cupola de căldură din Canada, lucrurile s-au propagat apoi peste Atlantic și am avut situația din Scandinavia, care e din nou asociată cu o perturbație care a avut loc acum ceva timp în Pacific, a explicat Bogdan Antonescu la Digi24.

Majoritatea studiilor legate de valurile de căldură arată că acestea vor fi mai intense, deci vom avea temperaturi mai mari, adică exact ce am văzut în Canada, și vor fi mai lungi, durata lor o să fie mult mai extinsă decât ceea ce vedem în prezent. Și, de asemenea, vor fi mai frecvente. Până în trecut, am avut o anumită distribuție a temperaturilor. Odată ce am adăugat acel grad Celsius, am mutat toată distribuția normală a temperaturii cumva către temperaturile calde. Deci, ne așteptăm la valori mai mari ale temperaturii, a arătat expertul.

Umiditatea, o problemă gravă pentru om

Schimbările climatice nu acționează direct asupra valului de căldură - ele existau și înainte - doar că le intensifică, deci accentuează valurile acestea de căldură, spune Bogdan Antonescu.

Vorbim nu numai de temperaturi ridicate, dar și de umiditate și aici este o problemă destul de mare, pentru că există o limită a omului legată de temperatură și de umiditate. Temperaturi de 36 de grade, cu umiditate de sută la sută, sunt incompatibile cu viața, nu mai există niciun mecanism de termoreglare a corpului uman - nu mai putem să transpirăm, nu mai putem să schimbăm căldură cu mediul înconjurător, pentru că corpul și mediul înconjurător au aceeași temperatură.

Lucrurile acestea erau cumva ipotetice în trecut,  ne gândeam că nu putem atinge aceste valuri. De fapt, ele sunt combinate într-o temperatură care se numește temperatura termometrului umed - un termometru al cărui rezervor este acoperit cu un material îmbibat în apă, ca să măsoare și procesele de evaporare. Temperaturi de peste 35 de grade pentru termometrul umed erau de neconceput, dar de curând ele au fost observate în Pakistan, în regiunea Golfului Persic și e posibil ca în viitor să fim mai atenți la acest parametru care combină umiditatea și temperatura, pentru că este posibil să asistăm la valori foarte mari. Deja peste 30 de grade pentru termometrul umed înseamnă valori foarte mari, greu de suportat, a avertizat expertul.

Zile cu valuri de căldură în București

Pe de altă parte, specialiștii au studiat zilele cu valuri de căldură în București în perioada 1961 - 2020, utilizând factorul „căldură în exces”. Astfel, au ajuns la concluzia că în acest interval, cele mai multe zile toride au fost în luna august - 334, adică 47 la sută, urmată de luna iulie cu 241 de zile (34 la sută). 

În graficele de mai jos puteți observa zonele cu galben, care reprezintă zile cu valuri de căldură, cu temperaturi foarte mari. Și la începutul perioadei analizate au fost valuri de căldură, dar erau mai puțin intense în anumiți ani și mai puțin frecvente. În ultimii ani, în schimb, avem perioade extinse cu valuri de căldură. „E clar că și pentru București avem indicii că lucrurile s-au schimbat, vedem mai frecvent aceste perioade cu valuri de căldură și o să le vedem și în viitor, pentru că aici este problema cea mai mare”, spune Bogdan Antonescu.

În aceste condiții, specialiștii au făcut două scenarii: este scenariul în care până în 2040 reducem emisiile de gaze cu efect de seră și apoi le oprim după 2040, iar în celălalt scenariu emisiile rămân neschimbate.

Dacă vom compara cu perioada 2020, în care avem 7-8 zile cu valuri de căldură, lucrurile sunt foarte diferite pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul secolului. Astfel, în 2085 vom avea o creștere de 3 ori, adică 21 de zile cu valuri de căldură, în condițiile scenariului 2, a menționat Bogdan Antonescu.

Ce este de făcut? Adaptarea, esențială

La tornade, lucrurile sunt puțin mai dificile. Știm sigur că vom avea mai multe furtuni, că vom avea grindină de mari dimensiuni, intensificări ale vântului și descărcări electrice. Acestea vor fi accentuate de schimbările climatice. La tornade, pentru că ele au un mecanism de a se produce mai subtil, nu avem o imagine clară. Știm că numărul lor a crescut, dar cel mai probabil numărul acesta e un pic artificial, pentru că ele depind de observatori și deci, de un factor subiectiv. De aceea, e greu de spus dacă tornadele vor fi mai frecvente sau mai intense în viitor. Știm însă despre celelalte tipuri de furtuni că vor fi mai intense și mai frecvente, a spus Bogdan Antonescu.

„Trebuie să ne adaptăm la noile condiții de climă, iar fără programe de informare adecvată a publicului despre cum să se adapteze nu cred că vom putea face față, pentru că deja avem o cantitate mare de gaze cu efect de seră în atmosferă. Chiar dacă întrerupem totul acum și ajungem la emisii zero, tot avem dioxid de carbon în atmosferă, tot vom avea aceste efecte. Deci, trebuie să investim în partea aceasta de educație și adaptare. Publicul trebuie să înțeleagă ce să facă în fața fenomenelor severe sau cum să se adapteze la aceste valuri de căldură”, a conchis expertul în fenomene extreme.

Editor : Luana Pavaluca