Este, în prezent, „inevitabil” ca pragul de 1,5 grade Celsius de încălzire globală să fie depăşit „în mod constant pe parcursul mai multor ani” şi există o posibilitate din două ca acest lucru să se întâmple în doar şapte ani, au avertizat marţi oamenii de ştiinţă din cadrul Global Carbon Project, care au îndemnat la acţiune, transmite AFP, preluată de Agerpres.
Potrivit acestui studiu de referinţă prezentat la summitul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) pentru climă în curs de desfăşurare la Dubai, se preconizează că emisiile de CO2 rezultate din utilizarea cărbunelui, gazului şi petrolului la nivel mondial pentru încălzire, iluminat sau transport vor creşte, atingând un nou record în 2023.
În 2015, prin Acordul de la Paris, liderii mondiali au stabilit obiectivul de limitare a încălzirii globale la pragul de +1,5 grade Celsius comparativ cu nivelurile preindustriale pentru evitarea valurilor de căldură repetate şi a schimbărilor profunde, chiar ireversibile, provocate naturii de acţiunea umană.
„Liderii reuniţi la COP28 vor trebui să cadă de acord cu privire la reducerea rapidă a emisiilor de combustibili fosili, chiar şi pentru a menţine obiectivul de 2 grade Celsius”, a declarat cercetătorul britanic Pierre Friedlingstein, care a supervizat acest studiu, la care au participat 150 de cercetători din mai multe ţări.
Cu toate acestea, „măsurile care vizează reducerea emisiilor de carbon provenite de la combustibilii fosili rămân teribil de lente”, a criticat omul de ştiinţă.
„Timpul rămas între momentul prezent şi pragul de +1,5 grade Celsius se micşorează la viteză maximă; trebuie să acţionăm acum”, a adăugat el.
Anul trecut, aceşti oameni de ştiinţă au estimat că acest nivel critic de creştere cu 1,5 grade Celsius va fi atins peste nouă ani.
Emisiile mondiale au crescut de patru ori mai mult față de 1960
În detaliu, studiul estimează că emisiile mondiale totale de dioxid de carbon adăugat în atmosferă, în 2023, vor ajunge la 40,9 miliarde de tone (GtCO2).
Aceasta este de patru ori mai mult comparativ cu anul 1960, iar curba emisiilor, în loc să se reducă, înregistrează un platou de zece ani, au subliniat cercetătorii.
Defrişările, în special în Brazilia, Republica Democrată Congo şi Indonezia, îşi spun cuvântul, însă rolul lor este minim în comparaţie cu utilizarea combustibililor fosili şi a cimentului, în continuare scăpată de sub control, cu 36,8 GtCO2 (+1,1% comparativ cu 2022), potrivit AFP.
În 26 de ţări, care reprezintă 28% din emisiile la nivel mondial, s-au făcut eforturi în vederea reducerii emisiilor provenite din utilizarea combustibililor fosili (-7,4% în Uniunea Europeană, -3% în Statele Unite), însă acest lucru nu este suficient, conform studiului.
Revenirea transportului aerian internaţional a făcut ca emisiile din acest sector să crească cu 28,2% în acest an, după doi ani de recuperare a decalajelor, subliniază studiul.
Cărbunele, poluatorul numărul unu, este în continuare utilizat pe scară largă, iar emisiile rezultate ar urma să crească din nou în acest an (+1,1%). Utilizarea cărbunelui a înregistrat o creştere, cu precădere în China şi India, dar şi în alte zone ale lumii, şi a scăzut considerabil în Uniunea Europeană şi în Statele Unite, care îl înlocuiesc, însă, cu gaz.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru petrol (32% din emisiile mondiale, faţă de 41% în cazul cărbunelui), în cazul căruia se preconizează o creştere a emisiilor în 2023 (+1,5%), impulsionată de China şi India, comparativ cu o uşoară scădere în restul lumii.
În cazul gazului, tendinţa este aceeaşi (+0,5%), ca şi în cazul cimentului (+0,8%).
Creștere masivă a emisiilor în India
Dioxidul de carbon, principalul gaz cu efect de seră, emis în cazul arderii gazului, a petrolului sau a cărbunelui, ori în construcţii, are nevoie de zeci de ani pentru a se disipa. Acumularea de CO2 reprezintă principala cauză a încălzirii globale.
În calitate de utilizatoare majoră de centrale electrice pe bază de cărbune pentru a satisface cererea tot mai mare de energie electrică, India este, începând din 2022, al treilea mare emiţător din lume, cu mult în urma Chinei şi a Statelor Unite, însă înaintea Uniunii Europene. Se preconizează că emisiile sale vor creşte cu peste 8% în acest an comparativ cu 2022, mai mult decât în cazul Chinei (+4%).
Cu toate acestea, raportat la numărul de locuitori - India a devenit anul acesta cea mai populată ţară din lume, cu 1,425 miliarde de locuitori - emisiile din această ţară sunt de şapte ori mai mici comparativ cu cele ale Statelor Unite şi de trei ori mai mici decât cele ale Europei, potrivit studiului.
„Dacă toată lumea începe să emită la fel de mult ca un american, nu vom avea scăpare” şi ne vom îndrepta „către o încălzire de 4 grade Celsius”, a declarat fizicianul francez Philippe Ciais.
2024 se anunţă deja a fi un an negru pentru încălzirea globală, odată cu o amplificare a fenomenului climatic El Nino deasupra Oceanului Pacific, ceea ce riscă să afecteze vegetaţia, de care omenirea are nevoie pentru a absorbi o parte din emisiile de carbon.
Editor : M.I.
