Ecologiști îngrijorați, localnici fericiți. Spania, prinsă în dilema mineritului toxic
Europa, cu uriaşul său apetit pentru electricitate, se orientează tot mai mult către sursele de energie regenerabile, lucru care, la rândul său, înseamnă că are nevoie de tot mai multe materii prime cum ar fi cuprul. Electromobilitatea, de exemplu, este de neconceput fără el. Şi cuprul e tot mai căutat pentru sistemele de energie solară, eoliană şi geotermală, datorită excelentei sale conductivităţi electrice. Toate acestea sunt veşti bune pentru Spania, cu vastele sale rezerve de cupru din regiunea sud-vestică Andaluzia. Însă, acum două decenii, un dig rupt la o mină din zonă a provocat un dezastru ecologic. Acum, activişti şi crescători de capre ca Leo Moreno se tem că istoria s-ar putea repeta. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:00 și în reluare sâmbăta de la ora 18:30.
Leo Moreno nu-şi mai poate lăsa caprele să pască în voie. Pe lunca râului Sanlúcar la Mayor, acest lucru e interzis de mai mult de 20 de ani. Din perioada în care unul dintre cele mai mari dezastre ecologice din Spania a survenit la o mină de cupru aflată la doar câţiva kilometri în amonte.
„Am venit aici şi totul era negru, plin de noroi negru. Acest noroi venea de acolo, de sus, de unde este mina. Întreaga luncă şi toată câmpia erau inundate”, povestește Leo Moreno, crescător de capre.
Cum s-a produs dezastrul ecologic din 25 aprilie 1998
25 aprilie 1998: în Aznalcóllar, Andaluzia, se rupe digul bazinului colector. Un noroi foarte toxic, produs secundar al producţiei de cupru, inundă valea pe o distanţă de aproape 60 de kilometri, ameninţând să distrugă o rezervaţie naturală.
De atunci, aici nu se mai cultivă nimic. Şi păşunea din lunca râului a devenit zonă interzisă.
„Acest lucru ne dăunează nouă, fermierilor, desigur. Noi trăim de pe urma câmpurilor noastre şi vitele nu mai au voie să pască pe ele. Deci trebuie să cumpărăm nutreţ şi să ţinem animalele în ţarcuri”, explică Leo Moreno, crescător de capre.
Acum, regiunea cupriferă andaluză se confruntă cu o nouă ameninţare, la 60 de kilometri spre nord-vest, spun ecologiştii. Isidoro Albarreal se aşteaptă la ce e mai rău.
„Din păcate, avem informaţii de la experţi spunând că rezervoarele de la mina din Rio Tinto nu sunt sigure. Aici nu suntem în siguranţă”, spune Isidoro Albarreal, de la organizația „Ecologiști în Acțiune”.
Mina Rio Tinto - ecologiștii sunt îngrijorați, localnicii sunt fericiți
Mina de suprafaţă de la Rio Tinto e de 10 ori mai mare decât cea din Aznalcóllar şi e condusă de o corporaţie internaţională care vrea să crească producţia cu 50 la sută. Nu avem voie să filmăm la faţa locului, aşa că Isidoro Albarreal ne arată rezervoarele. Sub un strat solid de la suprafaţă, se află noroi lichid.
„Apa de aici e foarte acidă şi a fost foarte contaminată în urma obţinerii cuprului. Dacă cedează digul, ar putea avea loc o catastrofă mult mai mare decât acum 20 de ani”, susține Isiddoro Albarreal.
În satul vecin, nimeni nu vrea să creadă acest scenariu. Majoritatea familiilor de aici au trăit de pe urma mineritului, până acum 15 ani, când s-a închis fabrica.
Mineritul a fost reluat acum trei ani şi mulţi sunt fericiţi că au din nou o slujbă.
„Vieţile noastre au căpătat un suflu nou datorită deschiderii minei”, spune Fátima Nuñez, localnică.
„Cu toată tehnologia sa modernă, cum ar putea mineritul fi dăunător?” se întreabă un alt localnic, Julián Quintero.
„Ce pot să spun ? Ecologiştii pur şi simplu se tot iau de orice şi de oricine”, afirmă Francisco Luis Pérez, localnic.
Şi primăriţa ia apărarea minei. Ea chiar minimalizează o eroare de procedură care a survenit în procesul de redeschidere şi care a fost confirmată de o instanţă judecătorească.
„În cadrul unui asemenea proiect, trebuie să respecţi programul, termenele-limită, astfel încât oamenii să-şi poată prezenta motivele de îngrijorare. Acest termen, cerut de lege, n-a fost respectat. Dar nu s-a încălcat nicio lege care ţine de mediu. E doar o chestiune de procedură”, susține Rocío Díaz Cano, primăriţa de la Minas de Rio Tinto.
Guvernul, între riscuri și însănătoșire economică
Guvernul regional andaluz îşi justifică decizia în acelaşi mod şi n-a fost dispus să dea un interviu. Între timp, mina îşi desfăşoară activitatea. În ochii ecologiştilor, acest lucru e scandalos.
„Cetăţenii n-au fost informaţi suficient şi n-au avut timp să obiecteze. Toată lumea vrea ca pentru construirea acestor rezervoare să se folosească cea mai bună tehnologie. Cât timp autorizaţia nu e complet legală, minei n-ar trebui să i se permită să funcţioneze”, arată Isidoro Albarreal.
Însă afacerile prosperă şi cererea de cupru e tot mai mare. În Spania măcinată de criză, această resursă valoroasă e văzută ca o şansă. În Aznalcóllar, cu solul său contaminat, se preconizează ca mineritul să reînceapă curând.
Crescătorii de capre din aval au rezervele lor în ce priveşte aceste exploatări. Leo Moreno e fericit să vadă că în regiune sunt din nou locuri de muncă, dar nu poate înţelege cât de uşor li se permite corporaţiilor internaţionale să exploateze pământul.
Leo Moreno, crescător de capre: „Banii sunt cei care dictează totul. Iar noi trebuie să ne supunem, asta e. Mai întâi economia, pe primul plan, apoi noi”.
Leo Moreno şi colegii său ştiu despre ce vorbesc. Când e vorba de siguranţă, spun ei, niciun preţ nu e prea mare. Politicienii ar trebui să înveţe de pe urma catastrofei din trecut şi să nu rişte să producă una nouă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
