Solstițiul de vară, cea mai lungă zi din an
Pe măsură ce Soarele va trece dincolo de linia orizontului în această seară, privirile pasionaţilor de astronomie se vor îndrepta spre cer, pentru a admira un fenomen astronomic foarte rar.
Pentru prima dată după 1967, cea mai lungă zi a anului - cunoscută sub numele de solstiţiu de vară - va coincide cu Luna plină, care, din acest motiv, a fost denumită ”Lună-Căpşună”.
În pofida acestei denumiri, Luna nu va fi colorată în roşu sau în roz în noaptea de 20 spre 21 iunie. Numele de ”Lună-Căpşună” a fost dat de triburile din America de Nord pentru a defini Luna plină din iunie, care semnala, potrivit credinţelor lor, începutul sezonului de culegere a căpşunelor.
În acest an, Luna plină din iunie va marca o coincideţă rară, deoarece fenomenul se va produce în acelaşi timp cu solstiţiul de vară.
Aproximativ 25.000 de persoane se vor reuni marţi la complexul neolitic Stonehenge din Marea Britanie pentru a celebra solstiţiul de vară.
Aceasta este o tradiţie care are rădăcini în vremurile păgâne, când oamenii din neolitic considerau că cea mai lungă zi a anului are puteri speciale. La evenimentul din acest an vor participa atât druizi, cât şi numeroşi turişti.
Cuvântul ”solstiţiu” derivă din latinescul ”solstitium”, care înseamnă ”soare care stă drept”.
În România, potrivit site-ului Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”, solstiţiul de vară 2016 se va produce pe 21 iunie la ora 01.34. Ziua cea mai lungă a anului 2016 va avea în România o durată de 15 ore şi 32 de minute, iar cea mai scurtă noapte din acest an va avea o durată de 8 ore şi 28 de minute.
”La această dată are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Soarele aflându-se la culminaţie (pentru latitudinea medie a ţării noastre) la 67° 52' deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopţii fiind de numai 8h 28m. Din același motiv şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor "nopţi albe". După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers”, precizează site-ul Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.
La Stonehenge, menhirele neolitice au fost amplasate pentru a forma o linie perfect aliniată cu răsăritul Soarelui în timpul celor două solstiţii ale anului - de vară şi de iarnă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
