Nepăsarea și seceta au dus la dispariția lacului Iezer Călărași în mai puțin de trei luni, a anunțat Societatea Ornitologică Română, vineri, într-un comunicat. SOR precizează că, de la jumătatea lunii august, lacul este „un deșert lipsit de viață” și face apel la autorități pentru remedierea situației, pentru că „biodiversitatea de aici va fi afectată iremediabil”.
Localizat ȋn vecinătatea Dunării şi pe marele drum de migraţie estic, lacul Iezer Călărași este unul dintre locurile preferate ale păsărilor pentru popas în drumul lor spre locurile de iernare. În total, 32 de specii protejate ȋn Europa, majoritatea acvatice, cuibăresc, au cartier de iernare sau se odihnesc ȋn timpul migraţiei ȋn Iezerul Călăraşi.
Datorită biodiversităţii sale, Iezerul Călăraşi a fost declarat arie naturală protejată și „zonă umedă de importanţă internaţională” de către Convenţia Ramsar.
Potrivit Societății Ornitologice, cauza principală a secării lacului Iezer Călărași este un stăvilar defect, amplasat între lacul Gălățui și canalul care alimentează lacul Iezer Călărași.
„Este nevoie ca acest stăvilar să fie repus rapid în funcțiune pentru a readuce la viață Iezerul Călărași. Dar acest stăvilar defect, aflat în responsabilitatea administratorului Lacului Galațui, deși este principala cauză, nu este singura. De-a lungul timpului, pe canalul care alimentează lacul Iezer Călărași au fost făcute multe treceri, unele ilegale, folosite de fermerii și crescătorii de animale din zona Iezerului. Aceste treceri, majoritatea tuburi de beton, s-au transformat în tot atâtea obstacole de-a lungul canalului și au afectat din ce în ce mai mult debitul de apă cu care era alimentat lacul Iezer Călărași”, a declarat Emil Todorov, ornitolog SOR.
El a mai adăugat că „seceta cu care ne confruntăm anul acesta este încă unul din factorii care au contribuit la reducerea debitului de apă, dar cu siguranță nu ar fi dus la transformarea lacului Iezer Călărași într-un deșert. La jumătatea lunii august, lacul Iezer Calarasi a fost secat complet. Înregistrările prin satelit din perioada iulie - octombrie arată rapiditatea cu care apa a dispărut din albia lacului. Filmările și fotografiile făcute recent de echipa SOR în teren dovedesc că situația este neschimbată”.
Lacul Iezer Călărași se numără printre cele mai importante locuri de iernare pentru gâștele cu gât roșu, cele mai periclitate gâște din lume, iar acestea vor sosi în mai puțin de două luni din lunga lor călătorie începută în ținuturile arctice.
Pe lângă gâște, au de suferit și ambele specii de pelicani care cuibăresc în România, pelicanul creț si cel comun. Înainte de secare, lacul era situl favorit de hrănire pentru pelicanii care veneau din colonia de pe lacul Srebarna, situat pe malul bulgăresc al Dunării, în apropiere de Călărași.
Mii de păsări din alte zeci de specii au de suferit din cauza dispariției lacului, mai ales că secarea s-a produs în timpul migrației de toamnă și speciile aflate în migrație au pierdut un loc crucial de odihnă și hrănire. Acestea sunt doar o parte din consecințe, întrucât dispariția lacului va avea efecte profunde nu doar asupra naturii, ci și asupra comunităților din zonă.
Societatea Ornitologică Română reia apelul către toate instituțiile responsabile (Administratia Națională Apele Române, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, Agenția de Protecție a Mediului, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Administrația lacului Gălățui, Primăria Comunei Grădiștea), Guvernul României și Administrația Prezidențială să găsească urgent soluții prin care regimul hidrologic al lacului Iezer Călărași să fie restabilit în cel mai scurt timp.
„Este singura opțiune pentru a putea readuce la viață lacul Iezer Călărași”, apreciează SOR.
