În peste 220.000 de locuinţe din Europa funcţionează un sistem de senzori care reglează temperatura din locuinţă, în funcție de vremea de afară. Informaţiile din afara şi din interiorul apartamentului sunt transmise prin internet la un server din Suedia. Acolo se comandă cantitatea de căldură care intra în calorifere sau gazele care ard în centrală.
Economia este de 16 procente pentru o singură asociaţie de locatari.
„Vom şti exact câtă energie să livrăm acestei clădiri ca să menţinem temperatura cât mai constantă în apartament”, explică Thorbjoern Geiser, manager companie.
În România, soluţiile de economisire sunt ineficiente.
„Într-o clădire în care nimeni nu mai consumă căldură din cauza sărăciei nu poţi să faci o prognoză de economie viabilă”, spune Mihai Mereuţă, preşedinte Liga Habitat.
De exemplu, într-o cameră în care temperatura afişată de termostat este de peste 23 de grade, când aceasta va scădea sub 22 de grade, atunci va porni şi centrala electrică pe gaz. Însă problema ar fi că acest bloc pereţii se încălzesc diferit în funcţie de izolaţie, de poziţia faţă de soare şi de cât este dispus fiecare proprietar să plătească.
Într-un viitor imprevizibil, totuşi Guvernul are în plan modificarea legii actuale care permite existenţa în comun a ambelor sisteme de încălzirea a unui bloc de locuinţe, centralizat sau individual.