Secretele celor mai prețioase pietre din lume

S-a crezut despre ele că sunt lacrimi ale zeilor, că te fac invincibil şi nemuritor, dar şi că sunt blestemate. Diamantele, cele mai tari pietre naturale, sunt astăzi un simbol al eleganţei şi rafinamentului, dar şi al unui anumit statut social. Despre poveştile din spatele celei mai preţioase pietre din lume aflați în reportajul următor, marca „BONTON”.

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Experiment Digi24 în satele României: Dacă ar candida Brad Pitt?

Au o vechime de peste 3.000 de ani şi sunt considerate cele mai preţioase pietre din lume. În Antichitate, grecii considerau diamantele „lacrimi ale zeilor” sau „bucăţi rupte din stele” şi le foloseau pentru a alunga spiritele rele sau pentru a vindeca diferite afecţiuni. Frumuseţea şi puterea lor i-au fascinat pe mulţi, din cele mai vechi timpuri, şi i-au făcut să jefuiască, să fure sau să poarte războaie, în numele lor.

„Se credea că oamenii care le poartă nu se vor îmbolnavi niciodată sau s-a ajuns chiar la legenda că nu vor muri niciodată. Se ştie de cel puţin un caz în Antichitate, când un rege foarte bogat a sfărâmat un diamant şi în fiecare zi a băut puţin diamant ca să devină nemuritor”, spune gemologul Dan Giurgiu. „ Cele mai mari diamante din lume erau dăruite regilor, regii le lăsau din generaţie în generaţie, iar cele mai spectaculoase erau montate în coroane, sau chiar în arme”, continuă el povestea diamantelor.

Prima menţionare a diamantelor a fost făcută în Biblie, acolo unde se amintea de „yahalom” - pietrele preţioase cusute pe hainele vechilor preoţi. Tot în vechime, diamantele erau şlefuite cu ulei de măsline şi praf de diamant şi cântărite cu ajutorul fructului de roşcov.

„Este ca o păstaie maro și care are niște sâmburi, niște seminţe destul de mari. Și ce este interesant, aceste seminţe sunt diferite: ovală, rotundă, mai mică, mai mare, dar fiecare sămânţă de genul acesta are exact 1 karat”, explică Dan Giurgiu.

Considerate mult timp cele mai dure substanţe din lume, diamantele pe care le admirăm astăzi au o vechime impresionantă. India, Brazilia sau Africa de Sud sunt doar câteva dintre locurile de unde se extrag cele mai preţioase pietre din lume.

Cum se naște un diamant

Diamantele iau naştere în vulcani, la temperaturi foarte înalte, iar diferenţa dintre expunerea la temperaturi înalte face ca diamantul mineral să capete această proprietate fantastică. Dacă stă câteva secunde sau milisecunde în plus, se va transforma tot în carbon, dar în cărbune.

Dacă un bijutier poate analiza un diamant, gemologul este singurul care poate face cu adevărat o examinare completă. Acesta analizează piatra preţioasă din 30-40 puncte de vedere şi poate spune inclusiv regiunea sau muntele de unde provine.

„În primul şi în primul rând ne uităm la reflexia luminii din piatră. Cei mai experimentaţi îşi pot da seama direct dacă este vorba de un diamant sau de o altă piatră”, explică Radu Vlădescu, membru al Centrului Gemologic Român.

Seamănă foarte mult cu diamantul, dar nu! Intra în categoria simulantelor, adică este diamant sintetic, fiindcă nu are acelaşi indiciu de refracţie ca şi diamantul, arată gemologul.

Blestem sau putere absolută?

Cel mai cunoscut diamant din lume este koh-i-noor. Povestea pietrei de 186 de karate începe în secolul al XIV-lea şi legenda spune că proprietarul acestuia ori va stăpâni lumea, ori va fi blestemat. Din 1850 diamantul a aparţinut reginelor Victoria, Maria sau Elisabeta, iar astăzi se află în Turnul Londrei, alături de bijuteriile Coroanei Britanice.

„Koh-i-noor a avut mai mulţi proprietari care au murit în condiţii misterioase pe rând sau a fost pierdut la jocuri sau în diferite ocazii. Fiind o valoare foarte mare concentrată în ceva aşa de mic, bineînţeles că a fost râvnit de toată lumea şi vânat în acelaşi timp”, spune Dan Giurgiu.

Începand cu secolul al XV-lea, diamantul devine şi un simbol al logodnei. Atunci arhiducele Maximilian al Austriei a dăruit primul inel de logodnă cu diamant, ducesei Maria de Burgundia.

„Diamantul cu tăietură briliant este cel mai scump şi cu cât este mai mare diamantul, cu atât creşte şi valoarea bijuteriei. La nivel mondial o piatră se poate vinde şi cu 1 milion de euro”, explică Nicoleta Macarencu, gemolog.

„La ora actuală, deşi mulţi se sperie de valoarea diamantelor, poţi să găseşti un diamant mic, să îl pui pe o verighetă, la 100-200 de lei şi gradual să crească până la bugetul fiecaruia. Singura problemă pentru care noi credem că nu ne permitem diamantele este că ne dorim mai mult decât ne putem permite”, punctează Dan Giugiu.

Cu cât diamantul este mai mare, cu atât preţul acestuia creşte. De aceea diamantele sunt un apanaj atât al frumuseţii desăvârşite, cât şi al luxului.

„Doamnele mai tinere preferă diamantele în monturi moderne, futuriste, exclusiviste pe când cele mai experimentate să spunem, preferă bijuteriile vechi, bijuteriile de familie. Minim 100 de ani, tăietură veche, combinaţii cu alte metale şi alte culori. De exemplu inelul de logodnă al lui Kate Midlleton este un inel cu un safir foarte frumos central şi diamante de jur împrejur, care este moştenire din generaţie în generaţie”, arată Dan Giurgiu.

Simbol al eleganţei şi al rafinamentului, un diamant poate costa de la câteva sute de lei până la zeci sau sute de milioane de dolari. Indiferent de preţ, „diamantele sunt pentru totdeauna”.