Deșeurile, natura, apa și calitatea aerului sunt domenii în care România are o legislație neconformă cu directivele Uniunii Europene, iar Comisia Europeană este nemulțumită de lipsa de acțiune, așa că a inițiat, vineri, mai multe proceduri de infringement (încălcare a Tratatului UE) a căror ultimă etapă este sesizarea Curții de Justiție a UE și impunerea unor sancțiuni.
Deșeuri: Comisia solicită României să închidă și să reabiliteze depozitele ilegale de deșeuri
Astfel, Comisia Europeană solicită României să închidă, să etanșeze și să restaureze din punct de vedere ecologic un număr de 15 depozite ilegale de deșeuri care au beneficiat de o perioadă de tranziție în conformitate cu Tratatul de aderare a României. Calendarul pentru închiderea și reabilitarea celor 15 depozite de deșeuri rămase este incert, lucrările de închidere a majorității acestor depozite de deșeuri nefiind încă demarate.
Prin urmare, Comisia a trimis vineri României o scrisoare de punere în întârziere. Este o primă etapă a procedurii de infringement. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoare. În caz contrar, Comisia poate decide să emită un aviz motivat, care este a doua etapă a procedurii.
În temeiul Directivei-cadru privind deșeurile (2000/60/CE), statele membre au obligația de a recupera și a elimina deșeurile într-un mod care să nu pericliteze sănătatea umană și mediul, interzicând abandonarea, descărcarea sau evacuarea necontrolată a deșeurilor. Deșeurile trebuie tratate fără a crea riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale, fără a cauza neplăceri din cauza zgomotului sau a mirosurilor și fără a afecta în mod negativ peisajul sau zonele de interes special, arată Comisia Europeană.
În România, 101 depozite de deșeuri neconforme, care au beneficiat de o perioadă de tranziție, ar fi trebuit să fie închise până în iulie 2019. Conform informațiilor primite din partea României, doar 86 de depozite de deșeuri sunt în prezent închise și reabilitate.
Natură: Comisia solicită României să asigure protecția habitatelor și a speciilor
Comisia solicită României să transpună integral în legislația națională Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Această directivă contribuie la protejarea biodiversității în Uniunea Europeană. Transpunerea incorectă a dispozițiilor directivei poate compromite obiectivele acesteia de conservare, subliniază Comisia Europeană.
Printre alte probleme, legislația României nu menționează în mod explicit că măsurile de conservare incluse în planurile de gestionare trebuie să țină seama de necesitățile ecologice ale tipurilor de habitate naturale și ale speciilor prezente pe teritoriul respectivelor situri. Acest lucru are un impact direct asupra calității planurilor de gestionare, având în vedere că s-ar putea ca acestea să nu conțină măsurile necesare protejării respectivelor tipuri de habitate și specii, arată executivul european.
De asemenea, legislația națională limitează domeniul de aplicare al principalelor dispoziții ale directivei la activitățile desfășurate în cadrul siturilor Natura 2000. Astfel sunt excluse toate celelalte cauze posibile de deteriorare sau de perturbare provenite din afara siturilor.
Ținând cont de faptul că guvernanța în materie de mediu joacă un rol esențial în facilitarea funcționării corespunzătoare a diferitelor norme sectoriale, Comisia a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere. România are la dispoziție două luni pentru a remedia situația; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Apă: Comisia solicită României să respecte normele UE privind apele reziduale urbane
Comisia a decis vineri să trimită României o scrisoare suplimentară de punere în întârziere pentru nerespectarea normelor UE privind tratarea apelor urbane reziduale (Directiva 91/271/CEE a Consiliului) în zone urbane mari.
În temeiul directivei, orașele au obligația să instituie infrastructura necesară în scopul de a-și colecta și trata apele urbane reziduale. Apele reziduale netratate pot pune în pericol sănătatea umană și poluează lacurile, râurile, solul, apele subterane și costiere.
Conform celor mai recente date furnizate de autoritățile române, în timp ce anumite aglomerări mari nu au asigurat colectarea adecvată a apelor urbane reziduale, altele au fost considerate neconforme.
Un număr de 188 de aglomerări mari încă nu respectă obligațiile de colectare a apelor urbane reziduale prevăzute în legislația UE, în timp ce 192 de aglomerări mari nu respectă obligațiile de tratare secundară, iar 193 de aglomerări mari nu respectă obligațiile de tratament mai riguros.
Prin urmare, Comisia adresează astăzi României o scrisoare de punere în întârziere. Acest caz face parte dintr-o acțiune orizontală care implică 12 state membre care au beneficiat de derogări temporare în conformitate cu tratatele lor de aderare. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoare; în caz contrar, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
Calitatea aerului: Comisia solicită României să adopte programe naționale de control al poluării atmosferice
Comisia Europeană îndeamnă insistent Grecia și România să adopte programele naționale de control al poluării atmosferice, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284.
Directiva prevede obligația statelor membre de a elabora, a adopta și a pune în aplicare programe naționale de control al poluării atmosferice, în vederea atingerii unor niveluri de calitate a aerului care să nu genereze efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu.
Directiva stabilește angajamente de reducere a emisiilor pentru emisiile atmosferice antropice ale statelor membre în ceea ce privește diferite substanțe - dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine (PM2,5). Emisiile generate de acești poluanți, precum și impactul acestora trebuie monitorizate și raportate.
De aceea, Comisia Europeană a trimis vineri în această cauză un aviz motivat. Grecia și România au acum la dispoziție două luni pentru a lua măsurile corespunzătoare. Este penultima etapă înainte ca executivul de la Bruxelles să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.
Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.
Editor : Luana Pavaluca
