România alocă pentru cercetare cei mai puţini bani din Uniunea Europeană

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Anul trecut România a cheltuit pentru cercetare şi dezvoltare 575 de milioane de euro, adică 0,38% din PIB, arată datele Eurostat. Procentul este identic cu cel înregistrat în urmă cu zece ani. Însă cheltuielile sunt cu 340 de milioane mai mari. Asta deoarece economia este mai mare decât în urmă cu un deceniu.

Chiar şi aşa, ca pondere în PIB, România alocă cei mai puţini bani din Uniunea Europeană pentru cercetare.

Bulgaria, de exemplu alocă de două ori mai mulţi bani decât România, raportat la dimensiunile economiei de la Sud de Dunăre. În total, statele membre UE au cheltuit împreună 283 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare.

Şi, în vreme ce ponderea cercetării în PIB a stagnat în România, în alte 23 de ţări europene a crescut faţă de 2004. Cheltuielile cu cercetarea şi dezvoltarea au ajuns în medie la 2% PIB în Uniunea Europeană. În Coreea de Sud şi Japonia, ţările unor giganţi industriali şi tehnologici precum Samsung, Toyota sau Sony, pondera cercetării este de două ori mai mare decât în Uniunea Europeană şi de zece ori mai mare decât în România.

Finlanda, Suedia și Danemarca sunt singurele ţări europene care acordă cercetării şi dezvoltării o atenţie aproape la fel de mare ca Japonia şi Coreea de Sud. În România cel mai important proiect este dezvoltarea laserului de la Măgurele. Însă importanţa sa este mai degrabă una ştiinţifică şi mai puţin una comercială.

Un impact mai mare în economie îl are cercetarea din mediul privat. Un studiu realizat anul trecut de Delloite arătă că 81% dintre patroni recunoşteau importanţa investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de noi produse şi tehnologii. Însă bugetele pentru aceste activităţi sunt mici. 57% dintre companii cheltuiesc cel mult 3% din venituri pentru cercetare şi dezvoltare. Companiile din România care alocă cei mai mulţi bani sunt cele din IT, telecomunicaţii şi media, care, dacă nu ţin pasul cu dezvoltările tehnologice riscă să dea faliment.

Dezvoltarea de noi tehnologii are efecte multiple. Pe de-o parte poate ajuta companiile să lucreze mai eficient. Cel mai bun exemplu este impactul pe care l-a avut tractorul pentru agricultură. În acelaşi timp, tehnologiile noi dau naştere unor produse noi, mai bune şi mai ieftine decât cele deja existente pe piaţă. Atunci când dă rezultate, cercetarea reprezintă un avantaj competitiv major. Însă trebuie dublată întotdeauna de o strategie bună de vânzări. De exemplu cercetătorii şi inginerii francezi au avut performanţe notabile de-a lungul timpului inclusiv în sectorul IT. Însă nu au ştiut să exploateze acest avantaj aşa că au rămas atât în spatele Germaniei, cât şi al ţărilor asiatice şi al Statelor Unite.