Risc de tsunami în Mediterana? Vulcanul Etna se deplasează spre mare
Data actualizării: Data publicării:
În fiecare an, Etna se deplasează cu câțiva milimetri spre Mediterana. În viitor, un versant al vulcanulului s-ar putea prăbuși în mare, ceea ce ar provoca un tsunami. Cercetătorii au încercat să înțeleagă de ce se întâmplă acest fenomen. Ei spun că nu magma este cea care produce deplasarea vulcanului, ci mai degrabă gravitația.
Cu o înălțime de 3.300 de metri, Etna este vulcanul activ cel mai înalt din Europa. Acest munte celebru pentru erupțiile sale repetate este situat pe coasta estică a Siciliei și se deplasează lent, dar sigur, către Marea Ionică, în Mediterana, amenințând să se prăbușească într-o zi în apele mării.
De mai mulți ani, vulcanologii și geologii caută să înțeleagă de ce se întâmplă acest fenomen. Până acum, mai multe studii afirmau că erupțiile vulcanice sunt cele care fac ca Etna să se miște. Însă un nou studiu, publicat în revista „Science Advances”, acuză mai degrabă gravitația.
Versantul sud-estic alunecă spre mare
Echipa de cercetători de la GEOMAR, un institut oceanografic din Kiel, Germania, a studiat deplasarea coastei de sud-est a vulcanului. Pe acest versant, ei au amplasat transpondere - niște aparate electronice capabile să depisteze cea mai mică mișcare.
„Studiul arată că versanul alunecă spre mare și că această mișcare afectează o zonă mult mai extinsă decât credeam”, a explicat, pentru site-ul american Inverse, Morelia Urlaub, principala autoare a acestui studiu. „Faptul că există mișcare atât de departe de centrul vulcanului (stratul de magmă) înseamnă că nu nivelul magmei este cel care împinge pe orizontală versantul (cum se spunea în trecut), ci că principalul factor al alunecării este gravitația”, a explicat ea.
Risc de tsunami
A înțelege cum se deplasează Etna este crucial, pentru că prăbușirea vulcanului în mare ar putea antrena o catastrofă naturală de proporții. Într-un alt studiu recent, publicat în primăvară, o echipă de cercetători a analizat mișcările vulcanului Etna cu ajutorul GPS-ului. Potrivit calculelor făcute de oamenii de știință, vulcanul se deplasează cu 14 milimetri pe an.
Este o alunecare imperceptibilă, dar nu e lipsită de riscuri. „S-a întâmplat deja ca vulcanii instabili să se prăbușească”, subliniază Morelia Urlaub. „Riscul este ca versantul Etnei să se prăbușească și să antreneze o alunecare de teren. Cum vulcanul este aproape de mare, asta ar putea provoca un tsunami”, spune cercetătoarea.
Acest scenariu probabil deja a avut loc acum 8.000 de ani. Un studiu din 2007 publicat în revista de știință Geophysical Research Letters susține că versantul estic al Etnei deja s-ar fi prăbușit și ar fi produs un tsunami. Catastrofa naturală ar fi „măturat” o așezare neolitică de pe coasta actualului stat Israel, la circa 1.600 kilometri de Sicilia. Dacă și versanul sud-estic s-ar prăbuși în mare, orașele situate pe coasta opusă a Mării Ionice ar putea suferi consecințele.
Deocamdată, cercetătorii nu au suficiente informații pentru a determina dacă alunecarea spre mare a vulcanului Etna ar duce la un asemenea dezastru. Pe insula italiană, locuitorii nu percep mișcarea, cel puțin nu direct. Dar unele drumuri sunt frecvent repavate și casele sunt renovate pentru a repara fisurile apărute. Vulcanologii și geologii continuă în acest timp să monitorizeze îndeaproape vulcanul.