RETROSPECTIVĂ | 2015, cel mai cald an din istorie
Ban Ki-moon, secretarul general al ONU: „Ştiinţa ne-a arătat clar că o creştere cu 2 grade Celsius va avea consecinţe grave asupra siguranţei hranei şi apei, a stabilităţii economice, a păcii internaţionale şi a siguranţei.”
Francois Hollande, preşedintele Franţei: „Lupta contra terorismului şi lupta contra încălzirii globale sunt două mari provocări mondiale, cărora trebuie să le facem faţă, pentru că trebuie să lăsăm copiilor noştri atât o lume fără teroare, cât şi o planetă ferită de catastrofe.”
În faţa acestei ameninţări faţă de care sunt vulnerabili toți cei şapte miliarde de pământeni, puternicii planetei şi mii de oameni de ştiinţă au căutat soluţii la Conferinţa privind clima, desfăşurată la Paris. După 13 zile de negocieri aprinse, reprezentanţi din 195 de ţări au promis să reducă emisiile cu efect de seră, astfel încât temperaturile globale să nu crească mai mult de două grade Celsius.
Laurent Fabius, ministrul francez de Externe: „Mă uit în sală, văd că reacţiile sunt pozitive. Nu au fost obiecţii. Acordul de la Paris privind climatul a fost aprobat.”
Laurent Fabius, ministrul francez de Externe: „Mi s-a amintit că trebuie să lovesc cu ciocanul. Este un ciocan micuţ, dar cred că poate face lucruri măreţe. ”
Statisticile sunt îngrijorătoare: dacă se va menţine actualul nivel al noxelor, temperaturile vor continua să crească, iar calota glaciară şi gheţarii din munţii planetei se vor topi şi mai repede decât acum.
Dacă în ultimii 130 de ani nivelul oceanului planetar a crescut cu 25 de centimetri, până la sfârşitul acestui secol creşterea ar putea fi de un metru. În aceste condiţii, arhipelaguri întregi sau zone de coastă vor dispărea complet sub apă. Este cazul Olandei, arhipelagului Maldivelor în Oceanul Indian sau insulelor Marshall, în Pacific. Cu alte cuvinte, sunt afectaţi între 150 şi 215 milioane de oameni, iar costurile dezastrului sunt estimate la miliarde de dolari pe an.
Adevărul este că soarta planetei depinde de marile puteri, care sunt în acelaşi timp şi marii poluatori ai lumii. Zece puteri industriale emit 70% din totalul gazelor cu efect de seră. China, Statele Unite şi Uniunea Europeană sunt primii trei mari poluatori, cu aproape jumătate din emisii.
În aceste condiţii, fenomenele meteo extreme au devenit de fapt obişnuinţa. Pe de o parte, au apărut ploile diluviene în zone deşertice. În octombrie, Yemenul a fost devastat de un ciclon foarte puternic, primul din istoria ţării, care a provocat inundaţii catastrofale şi alunecări de teren. Iar în Arabia Saudită, a căzut grindină şi a nins în plin deşert. În schimb, la mijlocul lui decembrie, în loc de zăpadă, în unele zone au apărut flori: la Devon, în Anglia, au înflorit narcisele, iar la Washington, în Statele Unite, au înflorit cireşii.
Pe de altă parte, zonele cu ploi frecvente au devenit şi mai umede, iar cele uscate şi mai aride. Statul american California se confruntă de şase ani cu secetă severă, iar autorităţile au impus, în premieră, raţionalizarea apei potabile, inclusiv pentru consumul casnic.
Jerry Brown, guvernatorul statului California: „Trecem print-o secetă istorică, iar aceasta cere acţiune fără precedent. Din acest motiv, emit un ordin obligatoriu în privinţa reducerii substanţiale a consumului de apă în tot statul. ”
Fotografiile din satelit arată cât de gravă este situaţia: râurile au secat, iar zonele aride s-au extins. Ca să oprească evaporarea apei din lacurile de acumulare, autorităţile din California au acoperit suprafaţa lor cu mii de bile speciale.
In august, preşedintele Barack Obama a anunţat primul plan antipoluare din istoria Statelor Unite, care prevede reducerea cu 32% a gazelor cu efect de seră emise de termocentrale, până în 2030.
Barack Obama, preşedintele SUA: „Nicio provocare nu reprezintă un mai mare pericol pentru viitorul nostru şi pentru generaţiile viitoare decât schimbările climatice. Suntem prima generaţie care simte impactul schimbărilor climatice şi ultima care poate face ceva în privinţa lor. ”
Poluarea, un pericol tot mai prezent în lume
Nici Europa nu stă prea bine la capitolul poluare. În martie 2015, Parisul s-a confruntat cu o situaţie fără precedent : a fost mai poluat decât orice alt oraş din lume, depăşind metropole cu mari probleme, precum Beijing şi New Delhi. Nivelul noxelor a ajuns la cota 125, în condiţiile în care tot ce este peste 100 înseamnă „dăunător", iar peste 150 „critic". „Oraşul Luminilor" a fost învăluit într-un smog extrem de dens, care a făcut ca Turnul Eiffel să nu se mai vadă aproape deloc. Autorităţile franceze au luat măsuri radicale: circulaţia alternativă a maşinilor, o zi cele cu numere pare, a doua zi cele cu numere impare, şi au oferit gratuitate pentru transportul public, ca să îi convingă pe oameni să-şi lase maşinile personale acasă.
„Sunt puţin astmatică, la fel şi mama. Cred că este o măsură bună. Se vede că e mai puţină poluare de când cu aceste măsuri. ”
„Nu cred că traficul provoacă poluarea. Mai degrabă uzinele sunt cele care poluează.”
Situaţie gravă şi la Madrid.....
Ciprian Bălțoiu, corespondentul Digi24 în Spania: „Pentru prima oară în istoria Spania, autorităţile din Madrid au fost nevoite să ia măsuri excepţionale pentru a încerca sa reducă nivelul poluării provocate de traficul rutier extrem de intens. Timp de patru zile în capitala Spaniei nu a fost permisă parcarea maşinilor.”
Paco Segura, expert ecologist: „Dioxidul de nitrogen creşte vulnerabilitatea celulelor respiratorii, creşte numărul de alergii, agravează cazurile de astm şi afectează sistemul imunitar. Devenim mai vulnerabili. ”
Noxele din Europa sunt însă nimic în comparaţie cu Beijingul. Cu o populaţie de peste 22 de milioane de oameni, capitala Chinei este afectată frecvent de smog, care face ca aerul să fie irespirabil săptămâni întregi, iar soarele să nu se mai vadă deloc.
Kwong Sum Yin, director executiv "Clean Air Network": „Guvernul central ştie că acum schimbările climatice şi poluarea aerului nu mai sunt doar o problemă de mediu sau de sănătate publică. Acestea dăunează şi economiei. Cred că guvernul chiar ştie şi că şi-ar dori să intervină într-un fel, deşi doar atât nu este de ajuns.”
Pentru prima dată, în decembrie 2015, la Beijing s-a decretat cod roşu de poluare. Şcolile şi universităţile au fost închise, circulaţia pe autostrăzi şi activităţile în aer liber au fost suspendate, iar populaţia a fost sfătuită să stea în case.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
