Particule microscopice de plastic au început să cadă din cer în zona arctică, arată cel mai nou studiu în domeniu, relatează BBC.
Oamenii de știință spun că au rămas șocați de numărul imens de particule de plastic pe care le-au găsit: peste 10 000 de particul per litru în regiunea arctică a planetei. Acest lucru înseamnă că până și în astfel de locuri îndepărtate, oamenii respiră microplastic, deși consecințele acestui fapt pentru sănătatea oamenilor sunt încă neclare.
Regiunea este percepută ca fiind printre ultimele neafectate sau afectate mai puțin de activitatea umană. O echipă germano-elvețiană de cercetători a publicat acest descoperiri în revista științifică „Science Advances”. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, particule și fibre de cauciuc în zăpadă.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Oamenii de știință au strâns mostre de zăpadă din insulele Svalbard folosind o metodă nu foarte tehnologizată – folosind o linguriță și un recipient. În laboratorul de Institutul Alfred Wegener din Bremerhaven, Germania, au descoperit mult mai multe astfel de particule decât se așteptau.
Multe dintre acestea erau atât de mici încât e greu de spus de unde provin. Majoritatea lor, însă, păreau că erau compuse din materiale naturale, precum celuloză și blană de animale. Printre acestea, însă, se aflau și particule de plastic împreună cu fragmente de cauciuc, anvelope, lac, vopsea și alte fibre sintetice.
Conducătorul cercetării, Dr. Melanie Bergmann a declarat pentru BBC: „Ne așteptam să descoperim ceva contaminare în zonă, dar această cantitate de microplastic este șocantă”. Microplasticele sunt definite ca fiind particule cu o mărime de sub 5 milimetri.
„Nu suntem încă siguri dacă aceste fragmente de plastic sunt dăunătoare pentru oameni sau nu, dar trebuie să începem să avem mai multă grijă cu felul în care tratăm mediul”. Cercetătorii au analizat și mostre din Germania care arătau concentrații și mai mari decât în zona arctică.
Oamenii de știință cred că particulele de plastic sunt împinse de curenții de aer, iar apoi, prin mecanisme care nu sunt încă înțelese pe deplin, transportate pe distanțe lungi prin atmosferă. Particulele sunt apoi purtate de ploaie și zăpadă până la sol.
Anterior, cercetătorii au descoperit particule de microplastic și pe vârfurile Pirineilor Francezi, o altă zonă considerată încă neatinsă de activitatea umană. De unde vine astfel de poluare? Oamenii de știință nu au încă un răspuns clar.
Industria textilă sufocă planeta. Trump dă vina pe China
Plasticul găsit în Arctica este și mai problematic pentru că regiunea este atât de departe de activitățile poluante. În zonele în care astfel de activități au loc, cantitate de plastic pe care o respirăm este și mai mare.
Totuși, emisiile de gaz de seră nu vin doar de la vehicule, avioane, fabrici sau centrale pe cărbune – amprenta de mediu a omenirii se întinde prin uzul general al obiectelor poluante – industria modei e responsabilă pentru aproximativ 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, conform ONU.
Pe pământ plouă cu plastic, asta arată un studiu al apei de ploaie căzută în Denver și Boulder, Colorado, conform CNN.
Văzută la microscop, apa de ploaie conține plastic sub formă de fibră textilă într-o varietate de culori. Albastru e cea mai prevalentă, urmată de roșu, argintiu, violet, verde, galben și alte culori, se arată în studiu.
Plasticul se găsește în 90% dintre mostre, fapt ce arată că atmosfera devine din ce în ce mai contaminată cu particule de plastic.
Unele metropole au încercat să reducă din cantitatea de plastic folosită prin interzicerea pungilor de plastic. Donald Trump, însă, actualul președinte al Statelor Unite, încearcă să încetinească aceste eforturi. Marți, a apărut în fața muncitorilor unei fabrici de prelucrare a plasticului pentru a promova această industrie. Întrebat ce părere are de poluarea cu acest material, Trump a dat vina pe China.
Editor: Adrian Dumitru
