Poluarea atmosferică a provocat 307.000 de decese premature în Uniunea Europeană în 2019, potrivit unui raport publicat luni de Agenţia Europeană de Mediu (AEM). Bolile cardiace şi accidentele cerebrovasculare sunt cele mai frecvent asociate deceselor provocate de poluare.
Decesele provocate de particulele fine mai mici decât cele de 2,5 microni (PM2,5) s-au redus cu o treime în ultimii 15 ani, însă, dacă ar fi fost respectate valorile de poluare recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), mai exigente, s-ar fi putut evita 58% din decese.
În timp ce UE fixează limita anuală maximă pentru aceste particule la 25 de micrograme pe metru cub, OMS stabileşte această limită la 5 micrograme.
Raportul AEM arată că, în 2019, 40.400 de decese premature pot fi atribuite expunerii la dioxid de nitrogen (NO2) şi alte 16.800 la ozonul troposferic (O3), scrie Agerpres, preluând EFE.
Bolile cardiace şi accidentele cerebrovasculare sunt cele mai frecvent asociate deceselor provocate de poluare, urmate de cele pulmonare.
Raportul arată că UE s află pe drumul bun pentru a obţine obiectivul de a reduce cu peste 55% decesele premature provocate de poluarea atmosferică în 2030 comparativ cu 2005.
Estimările AEM arată că 456.000 de persoane au murit în UE în mod prematur din această cauză, astfel încât obiectivul este de a reduce numărul deceselor la 250.800 pe an în următorul deceniu.
„Investirea în încălzire, deplasare, agricultură şi industrie mai curate oferă o sănătate mai bună, productivitate şi calitate a vieţii pentru toţi europenii, mai ales pentru cei mai vulnerabili”, notează într-un comunicat directorul executiv AEM, Hans Bruyninckx.
Potrivit acestuia, aceste investiţii, pe lângă faptul că „salvează vieţi”, ajută la accelerarea progresului spre neutralitatea emisiilor de carbon şi consolidează biodiversitatea.
Editor : B.P.
