Nicușor Dan, candidat independent la Primăria Capitalei, spune că administrația Gabrielei Firea, primarul general al Bucureștiului, este responsabilă de poluarea din oraș.
„Gabriela Firea contestă măsurătorile de poluare a aerului din București, dar omite să spună că a promis și a eșuat să implementeze un sistem propriu de măsurare a acesteia. Gabriela Firea a eșuat, de asemenea, în implementarea unor măsuri de reducere a poluării: registrul spațiilor verzi, centura verde, măsuri speciale antipraf, piste de biciclete, strategii sectoriale pe deșeuri. În lipsa registrului spațiilor verzi, spațiile verzi dintre blocuri continuă să dispară. Mai grav, Gabriela Firea a propus sau a autorizat dispariția a zeci de hectare de spații verzi și aglomerarea orașului prin milioane de metri pătrați construiți suplimentar”, a spus Nicușor Dan, potrivit unui comunicat de presă.
El arată că, încă din 2016, Bucureștiul avea în lista de investiții un Sistem operativ informațional pentru măsurarea calității aerului, pentru care au fost alocați 7 milioane lei în 2016, necheltuiți și 7 milioane lei în 2017, de asemenea necheltuiți. Abia în decembrie 2018 s-a aprobat un concept, fără studiu de fundamentare, spune Nicușor Dan.
El adaugă că Primăria Capitalei are un laborator mobil de măsurare a calității aerului, pentru care a plătit mentenanță de aproximativ 100.000 lei/an.
„Îi cer Gabrielei Firea să ne spună cum a fost utilizat acest laborator”, spune Dan.
El precizează că Primăria Capitalei a avut mai multe proiecte de limitare a poluării atmosferice, care nu au fost însă realizate, și amintește de Registrul spațiilor verzi, pentru care au fost alocați în buget 5 milioane lei în 2016 și 2018, dar nu s-a realizat nimic; Strategia antipraf, care ar fi presupus stropirea străzilor cu substanțe care absorb praful; elaborarea conceptului pentru Centura verde a Bucureștiului pentru care s-au alocat 280.000 lei în 2018 și 260.000 lei în 2019, dar nu s-a făcut nimic; construirea de piste de biciclete, pentru care s-au alocat 45 milioane lei în 2016, 2017, 2018, 2019, dar nu s-a făcut nimic; elaborarea de strategii sectoriale pentru deșeuri din construcții, deșeuri periculoase (medicale), uleiul din gospodării, deșeuri din ambalaje, deșeuri biodegradabile, pentru care s-au alocat în fiecare an 150.000 lei pentru fiecare, dar nu s-a făcut nimic.
Pe de altă parte, spune Dan, primăria a luat măsuri nocive care au dus la creșterea poluării aerului și numeroase documentații au prevăzut dispariția de spații verzi.
„Sutele de PUZ-uri aprobate prin care s-au aprobat miioane de metri pătrați construibili suplimentari au dus și vor duce la supraaglomerarea orașului, congestionarea traficului și la poluare atmosferică suplimentară”, spune Nicușor Dan.
„Primăria Capitalei a dovedit în administrația Firea că este incapabilă să gestioneze această problemă nereușind să implementeze proiecte care să reducă poluarea și mai grav nici măcar nereușind să implementeze un sistem care să măsoare modul cum evoluează calitatea aerului în plan local. De mai bine de 3 ani asistăm la o pasăre a responsabilității între diferite instituții (Primăria Capitalei, Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, fiecare justificând neimplicarea sa”, spune Alexandru Gâdiuță, Consilier general USR, Membru în comisia pentru ecologie și protecția mediului.
„Din datele oficiale ale Ministerului Mediului emise în 2015 și 2018, Bucureștiul este cel mai poluat oraș al României, având 5 poluanți cu potențial cancerigen în aerul respirat (benzen, oxid și monoxid de azot, particule fine 10 și 2.5). Aceleași date, dar și datele PMB, spun că benzenul este cancerigen de prim grad, iar expunerea pe termen lung, chiar la concentrații scăzute de oxid și monoxid de azot sau particule fine 10 și 2.5 determină creșterea incidenței cancerului la copii și adulți. Măsurile luate de PMB prin Planul Integrat de Calitate Aer adoptat în iunie 2018 sunt, însă, total ineficiente. PMB a identificat doar traficul rutier că principală sursă de poluare, ignorând șantierele de construcții și gropile de gunoi urbane, și nu a urmărit criteriul reducerii poluării în cel mai scurt timp cu putință, spune Marius Petroiu, avocat în probleme de mediu.
Pe de altă parte, Gabriela Firea spune că, deși a luat măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului, nu poate fi recuperat în 36 de luni ce nu s-a făcut în „zeci de ani”. Primarul general mai susține că ministrul Mediului ar trebui să îi tragă la răspundere pe consilierii PNL care au blocat proiectele anti-poluare.
„Încă din primul an de mandat am tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte poluarea în Capitală, iar faptul că nu s-a făcut nimic în ultimii zece ani în acest sens a dus la agravarea acestei probleme. Începând din 2016, însă, am luat măsuri concrete pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, dar nu poţi recupera în 36 de luni ce nu s-a făcut în zeci de ani! (...) Actualul ministru al mediului - care a descoperit acum, politic, poluarea din Bucureşti - ar trebui să-i tragă la răspundere pe consilierii PNL care au blocat nejustificat proiectele anti-poluare doar pentru că erau propuse de Gabriela Firea, dar şi pe fostul primar general interimar PNL, care, în timpul mandatului său, nu a luat nicio măsură concretă pentru protecţia mediului”, a spus Gabriela Firea, citată de un comunicat de presă.
Editor web: M.B.
