Motivați să producă mai puțin gunoi. Reciclarea ar putea aduce în România 1,5% din PIB
Timp de aproape trei ani, cinci milioane și jumătate de francezi nu au plătit o taxă unică pentru serviciile de salubritate, ci au fost taxați în funcție de cantitatea de gunoi colectată. Cu cât au aruncat mai multe deșeuri, cu atât au scos din buzunar mai mulți bani. Mecanismul a reușit să reducă cantitatea de deșeuri și a încurajat reciclarea.
După o perioadă de adaptare, cei incluși în program au ajuns să producă cu 28% mai puțin gunoi decât media națională. Știind că trebuie să plătească pentru fiecare kilogram de gunoi, oamenii au fost tot mai interesați să recicleze. Astfel, cantitatea de deșeuri sortate a ajuns să fie cu o treime mai mare decât în restul Franței.
Plata în funcție de cantitatea de gunoi este practică și în Statele Unite, în Spania sau Elveția și de regulă s-a observat cum oamenii sunt stimulați să caute soluții pentru a produce mai puțin gunoi.
În noul sistem își aduc aportul și companiile. Supermarketurile de pildă sunt încurajate să deschidă puncte de colectare gratuita a PET-urilor. Ele câștigă bani fiindcă vând bidoanele centrelor de reciclare, iar clienții nu mai pierd bani fiindcă PET-urile nu mai ajung în propriul gunoi. Practic deșeul devine o marfă în sine.
Dar nu doar comercianții joacă pe această piață. Companiile producătoare de bunuri sunt și ele nevoite să se ajusteze folosind ambalaje mai mici, mai ușoare sau mai ieftin de reciclat.
Cel mai important însă, plata în funcție de cantitatea de gunoi încurajează formarea unor noi modele de afaceri pe partea de colectare și management al deșeurilor. Pot apărea firme care ridică sticlele și hârtiile de la domiciliul persoanei, de pildă, ceea ce creează activitate economică nouă, cu slujbe noi și noi oportunități.
În Statele Unite, unde sistemul este destul de extins, industria reciclării aduce 2% din PIB. Se estimează că în România încurajarea reciclării ar putea aduce 1,5% din PIB dar momentan în acest segment nu a spart nici măcar pragul de 100 de milioane de euro pe an.
Totuși, plata colectării gunoiului în funcție de cantitate nu este un panaceu la problema deșeurilor. Sistemul poate fi scurtcircuitat și a fost scurtcircuitat în țările care l-au testat. S-a observat că pentru a evita plata taxei pe gunoi, tot mai mulți oameni au aruncat deșeurile în natură. E în mod special cazul bunurilor voluminoase și grele, pentru care ar fi trebuit să plătească mai mult.
Obiceiurile însă se pot schimba în foarte multe feluri - s-au documentat tendințe precum aruncarea gunoiului la toaletă, precum și îndesarea unei cantități mai mari într-un singur sac, în țările unde se face plata la sac.
Astfel că în funcție de arhitectura sistemului, de cultura locala și de nivelul de trai pot apărea și efecte opuse celor dorite, dar de regulă sunt la o scară restrânsă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
