Video Ministrul mediului: Este o situație nemaiîntâlnită în această perioadă a anului. Nu ne putem rezuma la faptul că plătim sau nu factura
Apelul de a nu mai utiliza apa potabilă pentru udarea grădinilor și umplerea piscinelor vine într-o perioadă critică, într-o perioadă secetoasă, în care consumul și aprovizionarea cu apă potabilă sunt puse în pericol de situația climatică și meteorologică și de o secetă pedologică prelungită, a explicat miercuri seara, la Digi24, ministrul mediului, Tanczos Barna.
„Este o situație nemaiîntâlnită în această perioadă a anului, iar codurile roșii de caniculă vin din ce în ce mai repede, în luna mai, în luna iunie, lucru neobișnuit până acum”, a arătat Tanczos Barna.
În anumite localități s-a trecut deja la restricționarea consumului de apă, pentru ca în timpul nopții rezervoarele să fie umplute, iar în timpul zilei toată lumea să aibă apă. Deja sunt situații unde punctele mai înalte dintr-o localitate nu pot fi alimentate, pentru că presiunea este mai mică. Asta, în condițiile în care la anumite stații de pompare s-au măsurat cantități duble, triple de apă consumată față de perioada de iarnă, a explicat ministrul mediului.
Tanczos Barna: „Doborâm record după record”
El spune că zona Moldovei și zona de sud sunt cele mai afectate de secetă. În zona Moldovei, pe anumite arii există o secetă pedologică critică. „Acolo avem și cele mai multe probleme, cu restricțiile temporare de utilizare a apei potabile. Acolo, dacă nu vin ploi, în termen de 2-3 luni de zile situația se
poate complica foarte mult. Iar ploile anunțate de meteorologi vin ca vijelii și pot afecta și infrastructura, și culturile agricole”, a spus ministrul mediului.
În 2019 și în 2020 am avut cei mai calzi ani din istorie din 1901 încoace, iar în perioada 1 septembrie 2021 - 30 iunie anul curent am avut cea mai secetoasă perioadă de 10 luni din istorie. În 2021 și 2022, vara, am avut cele mai timpurii coduri roșii din istorie. Acolo unde am avut 400
de litri de precipitații pe metru pătrat până acum, în 10 luni avem 190-200, a arătat Taczos Barna. „Deci, doborâm record după record. Clima se schimbă în jurul nostru. Trebuie să fim conștienți de faptul că dacă nu facem ceva împotriva acestor schimbări climatice, vom suferi cu toții”, a subliniat ministrul.
„Matematica nu ne poate păcăli. Asta este situația. Avem 70 % din țară în situație de secetă pedologică - moderată, excesivă sau critică. Nu poate spune nimeni că nu se schimbă lucrurile în jurul nostru și nu putem fi iresponsabili și nu putem să fim nepăsători”, a pledat ministrul mediului.
Tanczos Barna: „Până n-am ajuns ministru al mediului, nu eram atent nici eu la aceste detalii. Mă spălam pe dinți exact așa”
„Nu ne putem rezuma la faptul că plătesc sau nu plătesc factura, pentru că și benzina o plătim și totuși nu este de recomandat să folosim toți câte o mașină în București, pentru că poluăm excesiv. Responsabilitatea cetățenească, responsabilitatea civică trece de această percepție că am plătit, o folosesc, pentru că sunt banii mei, e apa mea, e curtea mea și fac ce vreau. Dacă vrem să avem un alt viitor pe această planetă, oricât de ciudat sună, trebuie să avem o altă atitudine. Trebuie să încercăm să renunțăm la anumite situații de confort, la anumite dependențe, trebuie să fim mai responsabili, trebuie să fim mai conștienți de faptul că pe această planetă nu doar plata unei facturi contează. Suntem într-o situație de criză climatică, nu mai poate nega nimeni. Toate statele lumii s-au întâlnit acum jumătate de an sau 9 luni la Glasgow și au recunoscut că emisiile de carbon afectează clima acestei planete și dacă parcursul rămâne același, o să asistăm la încălzire globală care va distruge habitate, specii, va schimba clima acestei planete. Nu ne putem rezuma doar la o factură și la o plată”, a punctat Tanczos Barna.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
El recunoaște că există niște obiceiuri, pe care și el însuși le-a avut și de care este greu să ne dezvățăm, pentru că până acum n-au fost probleme cu apa curentă. De exemplu, cei mai mulți români lasă apa să curgă când se spală pe dinți. Lasă apa să curgă atunci când se întorc de la chiuvetă să facă altceva și așa mai departe. „Eu vă spun foarte sincer, până n-am ajuns ministru al mediului nu eram atent nici eu la aceste detalii. Mă spălam pe dinți exact așa, dădeam drumul la robinet și așa curgea. Acum încerc să mă dezobișnuiesc, măcar eu, care vorbesc despre aceste lucruri, să încerc să mă schimb și încerc să schimb obiceiurile în familie cu privire la colectarea separată a deșeurilor, cu privire la becurile nestinse acolo unde, deși nu suntem în cameră, rămân așa și nu avem grijă de ele. Încep să mă deranjeze. Deci trebuie să ne schimbăm”, a arătat Tanczos Barna.
Localități învecinate, aflate la extreme
Se produc fenomene extreme și sunt localități apropiate în situații complet diferite: o localitate suferă de secetă, cealaltă suferă de inundații. „Din păcate, va trebui să ne obișnuim cu aceste lucruri, extremele sunt generate de schimbările climatice. Ni se pare o chestiune foarte îndepărtată, că se va întâmpla undeva peste 100 de ani, peste 200 de ani, că o să crească nivelul mării cu un centimetru. Noi suntem la 1800 de metri, la 1600, avem Munții Carpați, n-avem probleme! Dar este o chestiune care se generalizează și pe termen mediu și lung va afecta infrastructura”, a avertizat ministrul.
Deja există câteva locații, câteva gospodării, chiar și în Transilvania, unde la înălțimii mai mari presiunea nu mai este asigurată. Acolo autoritatea locală și ISU iau măsuri și aduc apa. În situațiile critice, ISU poate interveni și poate folosi cisternele pe care le are în dotare, inclusiv pentru a aduce apă sau pentru a aduce sisteme de pompare cu care să alimenteze anumite sisteme de rezervoare, a menționat Tanczos Barna.
Nivelul Dunării, la jumătate față de media ultimelor decenii
Pe de altă parte, ministrul spune că apa potabilă, apa dulce, nu a devenit deocamdată o problemă critică în România, iar rezervele strategice sunt în regulă. Nivelul Dunării, deși este la jumătate aproape față de media ultimelor 10-20 de ani la intrarea în țară și pe tot parcursul fluxului de apă, este încă la un nivel satisfăcător pentru irigații, pentru centrala de la Cernavodă, pentru utilizare.
„Navigabilitatea pe Dunăre este însă afectată în condițiile acestea, dar avem rezerve de apă. Nu suntem situație critică, dar trebuie să fim atenți, pentru că lucrurile se schimbă”, a atenționat ministrul.
În condițiile în care această situație se prelungește, persistă, și fauna va avea de suferit. Cea din Dunăre deocamdată nu este afectată, dar problemele apar acolo unde râurile au secat. Sunt 3-4 râuri în țară care pur și simplu au dispărut. Sunt și câteva lacuri, mai ales cele care se alimentează doar din precipitații, care n-au râuri, n-au izvoare care să le alimenteze și care sunt în pericol în aceste perioade secetoase, a arătat ministrul mediului.
Lucrurile sunt în momentul de față sub control, dar este o atenționare importantă, se întâmplă, sunt luni secetoase, este deficiență de precipitații în foarte multe zone și mai ales în acele zone, mai ales în această perioadă trebuie să fim mai responsabili, a insistat Tanczos Barna.
„Ar trebui să avem rezerve mai mari, ar trebui să suplimentăm capacitățile de pompare din puțuri, va trebui să suplimentăm niște lucruri, investiții care dacă am renunța la risipă, nu ar fi nevoie de ele”, a conchis Tanczos Barna.
Împădurirea, o soluție contra deșertificării
Momentan, nu există în România alte zone expuse deșertificării în afară de unele arii din Oltenia, dar în această regiune va trebui să se intervină cu împăduriri. „Singurul mod prin care această deșertificare poate fi oprită este împădurirea cu specii care rezistă la aceste intemperii. Avem programul din PNRR, începem împăduririle anul acesta, anul acesta vom primi deja primele proiecte. În foarte scurt timp vom avea lansarea programului, ghidurile sunt pregătite, sistemul informatic este pregătit și începem în zonă, respectiv la scară largă, acele împăduriri care au fost testate de RNP în ultimii 10-15 ani”, a anunțat Tanczos Barna.
„Sunt deja păduri de salcâm care au fost create în zona de deșertificare și care au rezistat. Există tehnologia de plantare, știe personalul silvic cum se fac aceste plantări în zonele cu nisip și în zonele fără precipitații. Deci, lucrurile acolo pot fi oprite cu investiții, în ani de zile, prin împăduriri”, a explicat ministrul mediului la Digi24.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
