Meseriile solicitante distrug creierul

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Este stresat și ceea ce este cel mai îngrijorător este faptul că se deteriorează exact partea responsabilă cu emoțiile. Ceea ce poate duce la stări de anxietate, rezultate slabe la școală sau la muncă și chiar la depresii.

Studiul a arătat că folosirea noilor tehnologii a dus la reducerea capacității de memorare a 20% dintre participanții la studiu.

Activităţile simultane nu fac bine nici la creier şi nici la buget. Sună destul de ciudat dacă stăm să ne gândim că angajatul care trimite email-uri, scrie mesaje şi mai răspunde şi la telefon este considerat angajat model. Nu este aşa. Nu este nici pe departe un model de eficiență, deşi Napoleon nu ar fi de acord. Pe lângă daunele pe care le provoacă creierului, multitaskingul aduce pierderi anuale de aproape 500 de miliarde de dolari.

Conform unui studiu al unor cercetători de la universitatea Sussex citat de Forbes, creierul suportă transformări de structura în momentul în care este supus unor activități multiple pe o perioadă mai lungă.

Studiu a ajuns și la concluzia că atunci când oamenii iși împart atenția în mai multe locuri ei par să lucreze mai repede dar de fapt produc mai puţin. După doar 20 de minute de lucru multitasking oamenii se simt stresaţi, nervoşi și obosiți. Ca tacâmul să fie complet, un proiect al universității Harvard arată că este mult mai costisitor să faci mai multe lucruri în acelaș timp decât dacă ai face unul singur.

Altfel spus, pe lângă problemele legate de sănătate, multitaskingul presupune costuri urise la nivel mondial care ajung şi la 450 de miliarde de euro. Aceste studii arată de fapt că în afară de proceselor semi-automate, cum ar fi mersul, când vine vorba de procese congnitive în care trebuie suntem bombardați cu informaţie nouă, creierul nu da randament decât dacă facem lucrurile pe rând.