Măsuri împotriva poluării, doar pe hârtie. În Bucureşti sunt 400 de tone de praf pe kilometru pătrat

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Incendiu puternic într-un bloc din Sectorul 3 al Capitalei. Două persoane au fost evacuate

O femeie ar fi furat produse medicale dintr-un spital din Capitală. Acestea erau apoi vândute de soțul ei în cabinete stomatologice

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Bărbat de 23 de ani, sub control judiciar la cinci luni după plângerea unei tinere care îl acuză că a abuzat-o sexual în București

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

V-aţi gândit vreodată cât praf e în jurul dumneavoastră? În Bucureşti, de exemplu, sunt 400 de tone pe kilometru pătrat. Altfel spus: fiecărui locuitor îi revin 54 de kilograme de praf din cele 91.200 de tone.

Sudul Capitalei, zona Rahova. La fiecare cinci minute pe drum trece câte un camion care aduce materiale pe şantierul unui viitor centru comercial. În urma maşinilor se văd o imensă hală şi nori de praf.

Praful pare să fie ultima grijă a muncitorilor care aşteaptă ajutor de la natură.

„Facem cât să ţinem praful ăsta sub control. Dar nu ai ce-i face mai mult de atât. E praf. Orice regulă... Bine, decât să plouă în fiecare seară să-l liniştească. Altceva n-ai ce să-i faci”, spune un reprezentant al firmei de construcții.

În nordul orașului situația este asemănătoare. 16 de macarale şi zeci de muncitori se înghesuie pe şantierul celui de-al unsprezecelea mall din Capitală. Reprezentanţii constructorului spun că au luat toate măsurile pentru a reduce poluarea cu praf. La scurt timp, apar şi muncitorii care spală trotuarul de la intrarea pe şantier.

O lege intrată în vigoare încă de acum 5 ani obligă firmele să cureţe spaţiul din faţa şantierului pe o distanţă de 25 de metri în stânga şi în dreapta. Şi nu e singura obligaţie.

„Vorbim de perdele anti-praf, vorbim de încetarea frontului de lucru atunci când este vânt, vorbim de protecţie la transport”, spune Costel Popa, preşedintele Asociaţiei „Ecopolis”.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune că, în România, concentraţia de praf din aer este aproape de două ori mai mare decât cea normală.

„Aceste microparticule contribuie la îmbolnăviri de genul bolilor cardiovasculare, boli pulmonare şi cancer pulmonar. Sunt boli de lungă durată care generează nişte costuri uriaşe atât pentru buzunarul fiecăruia dintre noi, dar mai ales pentru sistem”, spune Victor Olsavsky, reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în România.

Peste 9.000 de români mor anual din cauza prafului şi a poluării din marile oraşe. Prima linie de apărare, cea naturală, pare să fie de mult depăşită.

În Bucureşti, pe fiecare kilometru pătrat e de două ori mai mult praf decât spatiu verde.