Câinii fără stăpân care trăiesc în pădurile din judeţul Harghita se comportă exact ca haitele de lupi. Imaginile surprinse de camerele de luat vederi cu senzori de mişcare i-au alarmat pe specialiştii Agenţiei de Protecţie a Mediului.
Szabo Szillard, consilier Agenţia de Protecţie a Mediului Harghita: Aceşti câini sunt foarte infectaţi, infestaţi de tot felul de boli transmisibile la lup, de paraziţi, care ajung în populaţia lupilor, care nu este tratată, nu este vaccinată, contribuie în mare parte la mortalitatea mai ales a tineretului la lupi.„Specialiştii spun că, în lipsa hranei, câinii din pădure ajung să trăiască şi să se comporte exact ca animalele sălbatice. Iar acest lucru înseamnă inclusiv hrană mai puţină pentru lupi”, transmite corespondentul Digi24 Claudiu Loghin.
Şi localnicii se tem de câinii care au împânzit zona.
„Au atacat de mai multe ori, mușcă. Vreo 10-15 oi au făcut pagubă anul ăsta.
E flămând, nu îi face mâncare nimeni şi trebuie să mănânce şi ei ceva, nu?”, spun localnicii.
Specialiştii de la Agenţiile de Protecţie a Mediului din judeţele Harghita, Covasna şi Vrancea au accesat acum un program european pentru protecţia lupilor în mediul lor natural. Spun că o soluţie pentru diminuarea pericolului ar fi ca ciobanii să folosească numai câini de rasă pentru paza oilor. Motiv pentru care au şI înfiinţat o canisă de câini ciobăneşti, pe care vor să îi dea gratuit ciobanilor.
Silviu Chiriac, cercetător APM Vrancea: Noi vrem ca aceşti ciobani care păşunează în Munţii Carpaţi să renunţe a căra după ei tot felul de câini care nu sunt protriviţi pentru a respinge atacul unor mari prădători precum lupul şi ursul şi să înlocuiască acei căţelandri care mai mult fac probleme în habitatele forestiere cu câini ciobăneşti tradiţionali.
Bugetul total al programului pentru protecţia lupilor este de 950.000 de lei, bani cu care au cumpărat camerele cu senzori de mişcare, a fost informată populaţia despre pericolul existent şi a fost înfiinţată canisa. Trei sferturi din bani vin de la Comisia Europeană, iar restul de la Ministerul Mediului. Proiectul Wolf Life a început în 2014 şi durează patru ani.