România se afla, până de curând, pe o poziţie îngrijorătoare în clasamentul european în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor electrice. Din cele patru kilograme pe cap de locuitor, atât cât prevăd normele UE, ţara noastră nu a reuşit să strângă nici măcar un kilogram într-un an. Iar dacă adulţii nu au făcut nimic pentru a schimba situaţia, copiii şi tinerii au fost cei care şi-au luat un angajament faţă de natură. Aşa a apărut Patrula de Reciclare.
„Patrula de Reciclare este, pe de o parte, un program naţional de educaţie de mediu. Însă, în realitate este, de fapt, o echipă naţională de mii de elevi preşcolari, liceeni şi profesori, mai ales, care se ocupă cu promovarea colectării responsabile a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice în toată ţara”, spune Ada Lungu, PR al programului Patrula de Reciclare.
Ada Lungu promovează proiectul în ţara noastră, însă partea cea mai grea este realizată de elevi. În fiecare şcoală care participă la acest program se formează echipe de câte 20-25 de elevi, coordonaţi de câte un profesor. Pe parcursul întregului an şcolar, patrulele organizează diverse acţiuni, prin care cei mici încearcă să-i convingă pe oamenii din comunitatea lor să nu mai arunce echipamentele electrice în natură, dar nici să nu le mai păstreze în gospodării.
„Ne-am dat seama că ei au puterea exemplului în acea comunitate. Ei pot să facă schimbarea pe care noi, din afară, nu reuşim s-o facem”, spune şi Alexandra Arnăutu, manager de proiect.
Alin Cristian Nae, elev, ar vrea ca oamenii să vadă că există şi o alternativă a indiferenţei şi nepăsării.
„Implicare, cel puţin pentru mine, înseamnă să te implici atât fizic, cât şi sufleteşte, în tot ce înseamnă activitatea aceasta de ecologizare. În sensul că doreşti şi ţii la planeta ta şi îţi doreşti din toată inima ca oamenii care-ţi sunt dragi ţie şi nu numai să se poată bucura de ceva frumos şi ceva curat”, spune o elevă, Maria Şicaimeanu.
Programul naţional de reciclare se desfăşoară de mai bine de patru ani, în peste 1.800 de şcoli din România. Până acum, patrulele de reciclare din toată ţara au colectat aproape un milion de kilograme de obiecte electrice şi electronice.
Dorela Popescu este coordonatorul Patrulei de la Şcoala Centrală din Bucureşti. Chiar dacă s-au alăturat programului abia anul acesta, profesoara de geografie a observat deja ca elevilor le-a prins bine voluntariatul.
„I-a făcut mult mai responsabili, pentru că aveau în permanenţă nişte directive trasate, aveau clar ceva stabilit. Apoi, cred eu, o experienţă de genul acesta, o experienţă de voluntariat nu are cum să nu te maturizeze. Ideea în sine, de voluntariat, asta presupune. Maturizare. Faci ceva că vrei tu, nu că aştepţi o recompensă”, spune Dorela Popescu.
„M-a învăţat să fiu mai răbdător, să privesc lucrurile mai obiectiv, să fiu mai bun, sincer, să ajut... Putem să alegem între bine şi rău, între a ajuta, a nu ajuta şi, până la urmă, e şi frica aceasta că ne irosim timpul”, mărturiseşte Alin Cristian Nae, elev.
În clasa profesoarei Corina Dobrescu sunt mulţi tineri olimpici. Deşi au un program încărcat, şi-au făcut timp pentru a patrula.
„Doresc să îşi facă timp pentru ce le place şi, dacă am putut să lucrăm împreună, cred că ăsta a fost câştigul de bază, am putut să descoperim lucruri împreună, să vedem de ce facem matematică ca să putem face fizică, de ce facem fizică, ca să înţelegem ce ne înconjoară, aşa că totul se leagă”, spune profesoara.
Patrula de Reciclare nu este doar un program de mediu. Este un pas prin care elevii devin cetăţeni implicaţi, cu drepturi şi responsabilităţi.
„Ştim sigur că fiecare tânăr şi copil care a trecut prin program este un cetăţean câştigat pe viaţă pentru cauza mediului. Este un om care întotdeauna va avea grijă cum se debarasează de deşeuri şi nu numai, va avea grijă de impactul pe care gesturile lui îl au asupra naturii şi va avea, de fapt, acest reflex creat. De a-i învăţa şi pe alţii sau de a le atrage atenţia. De a fi un fel de ambasador al cauzei mediului în anturajul lui”, mai spune Ada Lungu.