Experții avertizează că încălzirea globală exacerbează pericolele inerente ale alpinismului la mare altitudine. Determinate tot mai mult de încălzirea globală, avalanșele din Himalaya cresc riscurile pentru alpiniști, notează The Guardian.
În timp ce alpinismul la altitudine mare vine cu un risc inerent de avalanșă, încălzirea globală exacerbează pericolul în timpul sezonului de alpinism în lanțul muntos Himalaya. Avalanșele provoacă un număr tot mai mare de morți și amenință siguranța alpiniștilor, sugerează cercetările.
Potrivit unei analize recente, cel puțin 564 de oameni și-au pierdut viața din cauza avalanșelor în timp ce escaladau vârfuri de peste 4.500 de metri din Himalaya, în ultimele cinci decenii. Datele restrânse la cele 14 vârfuri de peste 8.000 de metri și la câteva alte vârfuri proeminente de peste 6.000 de metri din Himalaya spun că au existat cel puțin 1.400 de alpiniști morți între anii 1895 și 2022, iar 33% dintre aceștia au murit din cauza avalanșelor.
Alan Arnette, un alpinist și cronicar al sezoanelor de alpinism din Nepal, a spus că avalanșele fatale pe vârfuri populare, inclusiv Everest, Ama Dablam, Manaslu și Dhaulagiri, nu au o evoluție recentă. „Munții vor produce avalanșe. O fac de zeci de ani”, a spus el.
Frecvența avalanșelor recente poate fi un prevestitor al viitorului pentru alpinismul în Himalaya, într-o lume care se încălzește
Sezonul de alpinism în Himalaya centrală, unde se află majoritatea celorlalte vârfuri populare de alpinism, s-a desfășurat în mod tradițional când vremea este bună, din martie până în mai, înainte de sezonul musonic și, după acesta, din septembrie până în noiembrie. Acesta coincide cu sezonul ciclonilor din Oceanul Indian și până de curând nu a reprezentat o îngrijorare.
„Țările muntoase din Himalaya sunt în general protejate de impactul ciclonilor care au originea în Oceanul Indian, deoarece ciclonii pierd energie pe măsură ce călătoresc pe suprafața pământului”, a spus Arun Bhakta Shrestha, un cercetător în domeniul climei la Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Integrată a Munților. „Cu toate acestea, ocazional, ciclonii au impact asupra muntilor Himalaya, cauzând zăpadă excesivă și chiar și pierderi de vieți omenești.”
Roxy Mathew Koll, un climatolog la Institutul Indian de Meteorologie Tropicală, a declarat: „Ca răspuns la încălzirea rapidă din Oceanul Indian, musonul a devenit mai neregulat, cu perioade scurte de ploi abundente și perioade lungi de secetă și cicloane. în Marea Arabiei au crescut ca frecvență, intensitate și durată, și se intensifică rapid atât în Marea Arabiei, cât și în Golful Bengal.”
Odată cu schimbările puternice ale tiparelor de precipitații musonice și ale ciclonilor care se formează mai frecvent și cu o intensitate mai mare în Oceanul Indian, care se încălzește rapid, sezonul de alpinism, cândva previzibil, este perturbat mai des de aceste furtuni supraalimentate.
„În 1996, când am avut acel dezastru pe Everest, în care opt alpiniști au murit într-un viscol, a cimentat absolut faptul că trebuie să luați în considerare ce se întâmplă în Golful Bengal. Dacă există un ciclon acolo, trebuie să îl urmăriți”, a spus Chris Tomer, meteorolog și meteorolog pentru expedițiile de alpinism în Himalaya. Aceasta mai completează că:
„În patru din ultimii cinci ani a trebuit să ne facem griji pentru ceva în Golful Bengal, în timpul sezonului de alpinism pe Everest”
Datele sugerează că vârfurile populare din Himalaya centrală, inclusiv Annapurna și Everestul, și cele aflate sub influența extinsă a musonului, cum ar fi Nanga Parbat din vestul Himalaya, prezintă deja un risc foarte mare de avalanșă pentru alpiniști.
Ninsorile proaspete și abundente sunt printre principalele cauze ale avalanșelor, iar atunci când în acești munți apar furtuni nesezonale, pericolul și șansa de deces crește.
Tomer, care a făcut prognoze de aproape două decenii, a spus: „Nu că vremea nu ar fi fost dificilă acum 20 de ani, dar a fost ceva diferit să vedem cantitatea de zăpadă de pe Manaslu și Dhaulagiri în ultimii doi ani. Se remarcă prin unele dintre cele mai extreme manifestări ale vremii din ultimii ani.”
Riscul de avalanșă este, de asemenea, exacerbat de încălzirea temperaturilor. Potrivit unui studiu din 2018 care a folosit inelele copacilor ca punct de reper, în absența observațiilor pe termen lung, pentru a reconstrui istoria avalanșelor de zăpadă din zona indiană a munților Himalaya, temperaturile mai calde din timpul iernii și primăvara timpurie au dus la o creștere a frecvenței avalanșelor.
Lanțul muntos Himalaya se încălzește de două ori mai repede decât media globală
În plus, un studiu din 2021 a constatat că avalanșele pot deveni mai letale, asfixia și traumele provocând din ce în ce mai multe decese din avalanșele într-un climat în schimbare, deoarece densitățile mai mari de zăpadă în avalanșele mai umede pot limita respirația victimelor complet îngropate. Traumele contondente și leziunile secundare pot deveni, de asemenea, mai frecvente pe măsură ce stratul de zăpadă devine mai subțire și rugozitatea terenului crește.
Lanțul Himalaya se încălzește de două ori mai repede decât media globală și experții sugerează că instabilitatea stratului de zăpadă determinată de temperatură, care duce la o creștere a activității avalanșelor, este de așteptat să continue în viitor.
Din cauza lipsei de observațiile pe termen lung și având în vedere documentarea slabă, precum și înțelegerea limitată a relației complexe dintre climă și potențialii factori declanșatori, creșterea constantă a deceselor cauzate de avalanșe nu poate fi atribuită exclusiv unui singur factor în acest moment, a avertizat Jakob Steiner, un hidrolog la Himalaya University Consortium și Universitatea din Graz din Austria și unul dintre autorii lucrării recente citate în articol.
„Se întâmplă atât de multe alte lucruri, așa că este greu de spus că este vorba doar de schimbări climatice. Dar amprenta climei se vede. Facem această muncă, pregătirea unei evidențe cuprinzătoare a avalanșelor, pentru că în cele din urmă vrem să reușim să avem un răspuns concret”, a spus el.
Editor : M.I.
