Modul în care s-au prăbuşit turnurile gemene din New York în urma atentatelor din 2001 este studiul de caz pentru echipa din Cluj-Napoca. Atunci, distrugerea a peste 10% din structura etajelor superioare a dus printr-un efect de domino la prăbuşirea întregii clădiri.
Specialiştii vor să creeze acum o structură de rezistenţă flexibilă care să nu cedeze în totalitate dacă anumite porţiuni sunt afectate.
Florea Dinu, profesor Universitatea Politehnică Timişoara: „Se consideră că un stâlp este deteriorat, scos din lucru de un incendiu ori de o explozie şi dorim să vedem în ce măsură structură poate supravieţui fără un stâlp. Dorim să vedem ce trebuie să facem la materiale, ce trebuie să facem la îmbinări, ce trebuie să facem la sistemul structural pentru a evita pe cât posibil cedarea structurii. În majoritatea cazurilor precum şi la cutremur pierderea de vieţi omeneşti se produce în special din cauza cedării structurii.”
Construcţia înaltă de peste patru metri a fost supusă unei presiuni de până la 90 de tone. Inginerii au măsurat fiecare fisură apărută în beton.
Andreea Şigăuan, inginer: „Facem o hartă a fisurilor. Am început să introducem o anumită forţă în structură şi începe să se deplaseze în jos şi o să se formeze pe placă inele de compresiuni.”
Inginerii au făcut în ultimii trei ani mai multe teste pe structura de rezistenţă a clădirii. Au deteriorat intenţionat anumite porţiuni pentru a afla cât timp rămâne construcţia în picioare.
„Dacă într-o structură pe stâlpi dispare un stâlp, cât timp avem la dispoziţie - cât încă structura este normală din punct de vedere al stabilităţii - până la pierderea stabilităţii totale. Cât avem la dispoziţie”, afirmă dr. Ing. Ioan Petran, profesor Facultatea de Construcţii Cluj-Napoca.
Concluziile studiului de trei ani se vor transforma într-un ghid de proiectare care va fi folosit de ingineri şi arhitecţi la construcţia clădirilor.