INTERVIU. Guvernatorul Deltei: Acum în Deltă, peștele e cam ca într-un lac din jurul Bucureștiului
Localnicii din Deltă îşi taie singuri craca de sub picioare, dar nici statul nu face nimic ca să îi ajute! Oamenii braconează tot mai mult şi folosesc în grădini pesticide ce ajung în fluviu. Guvernatorul Deltei Dunării, Mălin Mușatescu, ne-a spus într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Digi24 ce soluţii vede pentru a evita pustiirea Deltei.
Reporter Digi24: Să discutăm puțin despre pește, că de aici pornește totul. Spuneați și dumneavoastră că este figura centrală.
Mălin Mușatescu, guvernatorul Deltei Dunării: Exact, în jurul peștelui se învârte totul în Delta Dunarii și așa va fi până la sfârșitul timpurilor, că să zicem așa. Peștele este elementul central. În jurul lui s a construit o civilizație lacustră, dacă putem spune așa și cred că putem.
Din păcate, azi peștele nu mai este ce a fost odată. Evident nimic nu mai este ce a fost, dar peștele se resimte azi datorită unor factori care au intervenit în ecosistemul Deltei. Unii factori sunt de natură umană, alții sunt chiar lucrarea naturii în sine. Putem să mergem pe ideea asta și să facem un top al problemelor care au afectat peștele. Toată lumea o să sară și o să spună braconajul. Ei bine, eu cred după câteva luni petrecute în Deltă, pot să vă spun că și eu la început , înainte să vin, credeam lucrul acesta. Acum am o altă percepție asupra problemelor care apasă asupra fondurilor piscicole.
Cred că prima mare problemă a fost agricultura, începută de Ceaușescu. Pentru că a scos din suprafață umedă a Deltei vaste teritorii și evident că în momentul în care se reduce suprafața luciului de apă apar și problemele. În plus, de 27 de ani au fost folosite substanțe chimice care în timp își arată modul în care au interacționat cu toate elementele ecosistemului.
Chiar acum o săptămâna am găsit, chiar dacă este interzis la ora asta să folosești substanțe chimice în agricultură, am găsit un agricultor care folosea un pesticid. Evident pesticidele toate sunt interzise. Numai că pesticidul acesta mi-a atras atenția. Era un pesticid care atrăgea, avea clar pe eticheta pusă atenționarea: este periculos pentru pește. Deci el folosea dintr-o gamă de pesticide, un pesticid în Delta Dunării care era toxic în primul rând pentru pește.
Suprafața de luciu de apă, locuri unde înainte era susținut efortul piscicol. nu mai există. Și atunci tot pescuitul s a mutat pe zona naturală cum îi zicem noi. Adică în ghioluri, în canale, pe Dunăre și atunci este normal să avem probleme cu stocurile de pește pentru că nu mai e atâta apă cât era înainte și mai vine în completare o altă problemă: colmatarea. Este un efect natural. Da de aia ziceam natură și om. Asta e natural, dar pe jumatate natural pentru că multe dintre colmatările de azi se datorează faptului că omul a făcut canale fără să țină cont de nimic. A stricat cursul apei în Deltă, fie prin barare fie prin scoaterea buclelor, de pildă pe Sfantul Gheorghe.
Sunt multe exploatări, probabil că și defrișările masive din zonele montane care au adus nămolul direct în râuri și de acolo de pe versanților munților în Dunare.
Avem apă limpede din ce în ce mai puțin. Este apă eutrofizată din cauza agriculturii. Nu numai substanțele chimice care omoară peștii, este vorba de o dezvoltare agresivă a algelor din cauza îngrășămintelor din agricultură. E drept, nu vin numai de aici din Deltă. Vin din România, din toată Europa.
Reporter: Este un paradox. Spuneați că unii renunță la psicicultură în favoarea zootehniei...
Mălin Mușatescu: În Delta Dunării... noi am reușit să întoarcem Delta cu roțile în sus că să zic așa. Aici este locul peștelui, nu al oilor. Avem peste 20.000 de mii de oi aduse de la Sibiu în Delta Dunării. Concesiune corectă pe niște zone către Chilia, dar eu cred că zonele alea ar fi fost mult mai productive pentru comunități, atenție, nu pentru concesionari, dacă ele ar fi fost zone umede, zone renaturate.
Reporter: Braconajul... Care e situația acum?
Mălin Mușatescu: Situația acum este mai sub control, însă să știți că dacă cineva zice că nu mai este braconaj în Delta Dunarii, ăla minte. Este braconaj, se face în continuare, cu efecte la fel de devastatoare că în anii 90, numai că atunci era mai mult peste și se vedea mai puțin efectul nociv. Vorbim în primul rând de braconajul electric.
Din păcate, acum față de anii 90 avem mai multe aparate de braconat electrice pentru că ele se manufactureaza aici în zonă și nu mai sunt atât de scumpe ca înainte. Pe de o parte. Pe de altă parte, avem mii de kilometri de plase monofilament ilegale avem și alte scule folosite.
Nu trebuie să ne ascundem după deget. Pescuitul comercial făcut în mod intensiv și conform unor cote, niște cantități de pește estimat care n-ar avea un impact negativ asupra potențialului piscicol, peștele care pleacă la negru din Deltă și nu e fiscalizat și n-apare în acte, cifre, vizavi de efortul piscicol, toate astea vin să aducă și aduc Delta aici, așa cum o vedem, adică peștele e cam ca într-un lac din jurul Bucureștiului, ca varietate, cantitate ceea ce e absolut inadmisibil. Aici era paradisul peștelui.
Ce e de făcut? Evident că vizavi de măsurile restrictive, pescuitul comercial cu mai puține plase sau ochiul mai mare la plasă, dimensiuni mai mari la pești, ceea ce încercăm să facem acum la „catch and release” la pescuit recreativ eliberezi capturile. Toate astea dacă nu-s dublate de o intensificare a acțiunilor antibraconaj, care încearcă să controleze cât de cât activitatea pescuitului comercial, că și aici sunt destule ilegalități comise de la peste sub dimensiune până la folosirea mai multor scule, plase decât e permis.
Delta asta e unică în lume așa cum e ea. Avem marea șansă de a avea big frame-ul acestei delte. Nu suntem o rezervație ca celelalte din Europa, mici cioburi din ce a existat vreodată. E Delta în plenitudinea sa și e păcat să n-o dăm așa și generațiilor care vin. E o mare responsabilitate care apasă pe umerii noștri și autoritățile locale trebui să conceapă această stare de necesitate în care se află acum Delta. Daca nu acționăm acum, probabil că mâine va fi prea tarziu.
Noi, prin educație și o muncă grea de a fi aici între oameni și de a le asculta problemele și de a încerca să le dam soluții. Dacă e vorba de un proiect cu bani europeni trebuie să-i ajutăm să aplice. Ei nu știu singuri de aici, din baltă să facă lucrul ăsta. Și bani europeni sunt pentru multe lucruri care se pot face în Deltă.
Urmariti interviul integral, în materialul video.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
