Grădina Botanică din Cluj, spectacol în natură
Amenajată pe locul fostei grădini personale a contelui Miko Imre, fostul guvernator al Transilvaniei, Grădina Botanică Cluj-Napoca e locul în care în fiecare primăvară, turiştii pot admira aproape 40.000 de lalele. Aici se află unele dintre cele mai vechi soiuri de lalele din lume, iar printre vedetele grădinii este şi un palmier-curmal în vârstă de 150 de ani.
Amenajarea grădinii donate de către contele Miko Imre Muzeului Naţional Ardelean a început în urmă cu 145 de ani. Atunci a fost construită sera şi tot atunci au fost plantaţi primii arbori, arbuşti şi plante medicinale. Abia în 1920 grădina îi este încredinţată profesorului Alexandru Borza, cel care creionează planul actualei grădini botanice.
În 1923 se amenajează castelul de apă cu rezervor. Acesta are o capacitate de 80.000 de litri şi are şi o scară interioară. Aceasta a fost construită pentru ca turiştii să ajungă la nivelul superior şi să admire de aici întreaga Grădină Botanică.
Cele cinci sectoare ale grădinii botanice, gândite la începutul aniilor 1920 de profesorul Alexandru Borza, se mai păstrează şi astăzi.
Cosmin Sicora, director Grădina Botanică "Alexandru Borza" Cluj-Napoca: „Are să zicem mai multe sectore după tipicul unei grădini botanice în care sunt incluse atât plante pentru aspectul lor ornamental, sectorul ornamental este primul imediat după intrare, are aproximativ un hectar ca şi suprafaţă şi cuprinde specii atractive prin aspectul lor.”
40.000 de lalele din 170 de soiuri sunt primele flori pe care le văd vizitatorii când trec pragul grădinii. Lalelele "Madame Lefeber" sunt printre cele mai valoroase.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Ing. Angela Pui, şef sector ornamental: „Este unul dintre soiurile cele mai vechi care au fost cultivate din ce am citit şi ştim noi încă de la primele culturi ale lalelei, de când a intrat laleaua în cultura horticolă. E un soi timpuriu, are inflorescenţa cu petale, după cum se vede, destul de bine dezvoltate şi au roşu ăsta sângeriu, un roşu corai foarte decorativ.”
Cosmin Sicora, director Grădina Botanică "Alexandru Borza" Cluj-Napoca: „Este urmat de cel mai mare sector ca şi suprafaţă al Grădinii Botanice care este sectorul fito-geografic, unde plantele sunt aşezate după zonele geografice din care fac parte. A fost gândită de la început pe un relief geografic interesant cu pârâuri cu văi, cu elemente de aceastea de câmpie de pajişte, încât poate să arate, să cuprindă şi să prezinte foarte bine categoriile de plante.”
O mare parte a sectorului este ocupată de cele două mini grădini, cea Romană şi cea Orientală.
Una dintre principalele atracţii ale grădinii botanice este zona japoneză. Aici a fost amenajat un lac artificial cu patru lanterne tradiţionale, un pavilion pentru ceai, dar şi o poartă tradiţională japoneză. Tot ce este plantat aici a fost adus special din orientul îndepărtat.
O vizită la Grădina Botanică nu e completă fără un popas în Serele Mari. O clădire uriaşă din sticlă adăposteşte plante din Amazon sau Australia.
Crina Mocan, biolog: „Avem trei sere care se vizitează. E vorba de sera acvariu, noi o numim aşa deoarece este un bazin mare unde cultivăm victoria amazonia este celebrul nufăr de amazon, este cel mai mare nufăr din lume şi care dezvoltă la maturitate frunze care ajung până la doi metri în diametru. După aceea este sera de plante australiene şi mediteranene. Iar sera în care ne aflăm acum este sera palmierilor şi a bananierilor. Cea mai înaltă dintre sere, 16 metri. Unii dintre ei având o vârsta foarte înaintată. Cel mai bătrân are 150 de ani şi este vorba despre un curmal de canare.”
150.000 de oameni vizitează, anual, Grădina Botanică din Cluj-Napoca.
„Grădina este foarte frumoasă, este mare şi eu stau în Franţa, iar acolo în oraşul în care locuiesc grădinile sunt destul de mici în comparaţie cu cele de aici şi cred că este extraordinar,” spune un turist.
Doar 6 lei costă biletul de intrare în Grădina Botanică Cluj-Napoca.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
