Foto Fosila vie din râul Vâlsan. Numărul de exemplare de asprete, un pește contemporan cu ultimii dinozauri, a crescut de peste zece ori

Numărul de exemplare de asprete, peşte ameninţat cu dispariţia, care trăieşte doar în râul Vâlsan, din județul Argeș, a crescut de peste zece ori în ultimii trei ani, anunță Fundația Alex Găvan, inițiatoare a proiectului „Aspretele Trăieşte”. De la 12 exemplare în 2021, în 2023 au fost identificate 154 de exemplare din această specie, considerată o adevărată fosilă vie, contemporană cu ultimii dinozauri care au trăit pe Pământ în urmă cu 65 de milioane de ani. Fundația desfășoară un program de conservare a râului Vâlsan, singurul loc din lume unde se găsește această specie. 

„După ce, ani la rândul, a existat zvonul dispariţiei sale, numărul de exemplare de asprete identificate prin pescuit ştiinţific în cadrul proiectului de conservare «Aspretele Trăieşte» a crescut, bătând record după record. În perioada 25 iunie – 3 iulie se desfăşoară pescuit ştiinţific la asprete cu o echipă de nouă ihtiologi, parte din etapa finală a acţiunilor de evaluare a efectivelor speciei, desfăşurate pe o perioadă de trei ani”, a anunţat joi Fundaţia Alex Găvan.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a vizitat joi câteva puncte cheie din cadrul proiectului.

Informaţiile oficiale ale Ministerului Mediului înainte de 2019, anul de început al proiectului, estimau populaţia de asprete ca fiind între 10 şi 15 exemplare.

În 2020, echipa a identificat 12 exemplare, în 2021, 10 exemplare, iar apoi, în urma cercetărilor sprijinite de către MBZ Species Conservation Fund, numărul exemplarelor a crescut semnificativ, cu 57 de exemplare identificate în 2022 şi 154 în 2023.

„Arealul său a fost extins de la doar un kilometru şi confirmat pe o lungime de 16 kilomentri a râului Vâlsan, între localităţile Brădetu şi Vâlsăneşti, aici fiind singurul loc de pe întreaga planetă unde acest peşte se mai regăseşte. Debitul de apă insuficient asigurat în aval de barajele Vâlsan şi Dobroneagu, poluarea apei, fragmentarea habitatului, extragerea de bolovani din albia râului sau tăierea vegetaţiei de pe maluri sunt doar câteva din cauzele care au făcut ca aspretele să devină cel mai rar peşte de apă dulce din Europa şi poate chiar din lume. Este critic periclitat, deşi întregul său areal se află sub protecţia unei rezervaţii naturale şi a unui sit Natura 2000”, mai arată Fundația Alex Găvan.

Plan de salvare a speciei

Încă de la început, echipa „Aspretele Trăieşte” a lucrat la îmbunătăţirea condiţiilor de habitat, reuşind să stopeze o mare parte distrugerile care se petreceau pe râul Vâlsan.

De asemenea, acţiunile din teren au dus la reducerea intensităţii factorilor de poluare, iar debitul de apă al râului se apropie acum de valoarea optimă, fiind pe cale ca acest aspect să fie rezolvat permanent.

Salvarea aspretelui de la extincţie se sprijină pe patru piloni, potrivit Fundației Alex Găvan.

1. Crearea Sanctuarului Aspretelui pe malul râului Vâlsan, la Galeşu – baza de cercetare şi înmulţire a speciei în captivitate. Ea va servi şi ca un centru de vizitare experienţial şi sustenabil, cât şi ca un hub comunitar. Terenul a fost deja achiziţionat cu ajutorul Kaufland România.

2. Reconstrucţia ecologică a râului Vâlsan, urmată de cea a râului Argeş şi a râului Doamnei, în vederea reintroducerii aspretelui în arealul său istoric. Un proiect pilot de reconstrucţie ecologică se desfăşoară deja în parteneriat cu Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea. Parte din acţiunile de reconstrucţie a habitatelor acvatice degradate se fac şi cu sprijinul Fundaţiei Disney, iar refacerea conectivităţii râului, prin îndepărtarea barierelor artificiale care fragmentează habitatul aspretelui şi care nu îşi mai îndeplinesc funcţia pentru care au fost construite, este realizată cu susţinerea Programului Open Rivers.

3. Advocacy ferm şi eficient pentru cauza aspretelui, într-o manieră încărcată de bunătate iubitoare. Oferirea de sprijin instituţiilor statului român, la toate nivelurile, pentru a asigura respectarea şi punerea în aplicare a legislaţiei de mediu.

4. Educarea continuă, implicarea şi împuternicirea comunităţilor locale. Conştientizarea faptului că prezenţa aspretelui în zonă şi existenţa ariei protejate sunt un privilegiu şi reprezintă cheia de boltă către regenerarea şi dezvoltarea durabilă a văii Vâlsanului.

„Este singurul loc unde mai poate fi văzut”

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că a vrut să vadă cu ochii săi cel mai rar peşte de apă dulce din Europa, şi poate chiar din lume.

„Dintre toate locurile de pe Pământ, aspretele îşi are aici ultimul său refugiu - râul Vâlsan. Este singurul loc unde mai poate fi văzut. Aş vrea ca toată lumea să înţeleagă cǎ orice specie care, prin dispariţia ei, reduce biodiversitatea, ia cu ea şi o parte din viaţa Planetei”, a declarat Mircea Fechet.

Alex Găvan, alpinist, activist de mediu și fondator al proiectului „Aspretele Trăieşte”, afirmă că visul celor care au lucrat la acest proioect nu a fost doar salvarea aspretelui, ci şi ca proiectul să devină un etalon în conservarea vieţii sălbatice şi a naturii de pretutindeni.

„Salvând aspretele ne salvăm, de fapt, pe noi înşine. Suntem cu toţi custozii acestei planete, nu stăpânii ei, nu cuceritorii ei, iar postura de custode vine cu o responsabilitate pe măsură”, spune Găvan.

Editor : B.P.