În plină criză energetică, Europa se va confrunta cu un val de frig la începutul iernii. Datele experților de la Serviciul European pentru Monitorizarea Schimbărilor Climatice arată că temperaturile vor fi la început de decembrie mai mici decât în mod normal. Iată explicațiile specialiștilor.
Carlo Buontempo, directorul Serviciului European Copernicus pentru Monitorizarea Schimbărilor Climatice: La Niña tinde să perturbe curenții de aer din vest, creând o presiune mare asupra Europei, lucru demonstrat de modelele climatice observate pentru începutul iernii. În aceste condiții, există posibilitatea ca vântul venit din Est să aducă temperaturi mai scăzute decât de obicei. Există o posibilitate mai mare decât în mod normal de a ne confrunta cu un val de frig la începutul iernii.
Elena Mateescu, director ANM: Într-adevăr, fenomenul La Niña în ansamblu, înseamnă un efect de răcire a ceea ce înseamnă evoluția regimului de temperaturi. Însă în condițiile în care vorbim de încălzirea globală, chiar și acest fenomen înregistrează dezechilibre în ceea ce privește transportul de masă de aer cald, datorită gazelor cu efect de seră.
Și putem să vorbim, că anii cu La Niña sunt acum mai calzi decât anii cu evenimente El Niño puternice din trecut.
Așadar, într-adevăr, fenomenul La Niña, însemnând scăderea temperaturilor, poate să se concretizeze la nivelul continentului european, în emisfera nordică, cu temperaturi posibil mai coborâte.
Însă este prematur să ne pronunțăm acum asupra influenței anotimpului de iarnă, și în zona Europei, și în zona țării noastre, pentru că, toate aceste informații se bazează doar pe probabilități și estimări, și ne putem aduce mai aproape de realitate, pe măsură ce ne apropiem de intervalul de iarnă, undeva spre sfârșitul toamnei, sau mijlocul lunii noiembrie.
Pentru că, până la urmă, o iarnă normală în România poate să însemne temperaturi mai coborâte, ca urmare a influenței maselor de aer dinspre latitudini nordice, dar și cu precipitații mai multe, ca urmare a influenței activității ciclonice dinspre Marea Mediterană.
E greu să ne pronunțăm la acest moment, și cu siguranță, pe măsură ce ne vom apropia de perioada respectivă, ne vom putea pronunța cu un grad de acuratețe mai bun.
Până atunci, însă, mergem doar pe probabilități și estimări cu un grad de rezoluție mai redus, luând în considerare intervalul de anticipație, și cu cât acest interval de anticipație este mai mare, știm și probabilitatea de realizare a acestor estimări într-un procent mai mic de 30-40%.
Editor : Liviu Cojan