Ecologia, aruncată la coș. Multe dintre judeţe nu au gropi de gunoi moderne

Criză de muncitori în construcții. Șantierul unde lucrează oameni din 4 județe, ca să ridice 100 de blocuri

DIGI Spania îi ajută pe cei afectați de inundațiile catastrofale

Românii se întorc acasă. Motivul care îi face să renunțe, după ani de pribegie, la viața din Occident

Surse: PNL vrea să-l pună premier pe Ilie Bolojan după alegerile prezidențiale

Operaţiunea „Ghost Gun”

O femeie a murit în fața spitalului, la scurt timp după ce a fost externată

Maia Sandu a câștigat cu 82% în diaspora

Campania la prezidențiale, „o luptă nedreaptă”

Declarații la închiderea urnelor din partea Maiei Sandu și a lui Alexandr Stoianoglo

Zece ani s-a lucrat la groapa de gunoi din Covasna, făcută la standarde europene. E întinsă pe 16 hectare şi are toate dotările moderne.

Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna: „Am ajuns la finalul unui vis de opt-zece ani de zile şi nu am făcut de dragul că aşa cere UE, de dragul unei campanii electorale, am făcut de dragul nostru”.

Singura problemă este că nimeni nu se poate folosi de staţie încă, pentru că nu a fost desemnat operatorul care să o gestioneze. Procedurile de licitaţie sunt lungi şi complicate, asta deşi în judeţ există o firmă, a Consiliului Local Sfântu Gheorghe, care colectează şi transportă gunoiul.

Attila Korodi, fost ministru al Mediului: „Ar trebui ca aceste infrastructuri să fie folosite de companii publice ale asociaţiei intercomunitare care a făcut proiectul”.

Pentru că toate gropile de gunoi din judeţ au fost închise, deocamdată Covasna se foloseşte de cea din judeţul vecin, Braşov. Însă costă mult. Pentru o tonă de deşeuri depozitate la Braşov, primăriile din judeţul Covasna plătesc 81,5 lei, pe tonă. Odată cu funcţionarea noii staţii, costurile de colectare a deşeurilor pentru fiecare cetăţean vor scădea.

Cseh Iosif, primar Ghelinţa: „10 lei, acum nu ştiu exact, oricum e scump acum. Cu 25% mai ieftin totuşi ar merita pentru localitatea noastră”.

Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului: „Am vorbit cu ministrul fondurilor europene, cu domnul Mariua Nica, astfel încât joi, când ne vom întâlni cu Comisia Europeană, să încercăm să deblocăm situaţia”.

Citește inteligent cu Newsletter-ul Digi24.ro

Digi24.ro îți oferă posibilitatea să-ți alegi ce dorești să citești, când îți dorești

Abonează-te la Newsletter-ul Digi24.ro

Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro

Află mai multe

Desi gunoaiele din Covsana ajung in județul vecin, Braşovul nu este un exemplu de succes. Groapa de gunoi de acolo este una privată, deși autorităţile au avut în plan construirea unei rampe ecologice în zona Făgăraşului, care ar fi trebuit să rezolve problema pentru 47 de comune şi municipiul Făgăraş. Niciunul dintre primarii din zonă, însă, nu a fost de acord să pună la dispoziţie un teren pentru asta.

Mihai Veştea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov: „În planul actual nu mai apare o groapă de gunoi ecologică la Beclean, avem o staţie de sortare şi transfer la Făgăraş, undeva pe o platformă”.

Un alt exemplu negativ vine din Cluj. Capitala de judeţ are groapa de gunoi plină şi edilii au închis-o. Ca să nu fie sufocaţi de gunoaie, deşeurile sunt transportate peste 150 de km până la Oradea. O rampă ecologică precum cea de la Covasna trebuia să fie inaugurată acum doi ani, dar e gata doar 65 la sută.

Din cauza unor nereguli, contractul de execuţie a centrului de management al deşeurilor a fost reziliat anul trecut, deşi prima celulă de depozitare trebuia finalizată încă din 2013. Acum autorităţile judeţene se pregătesc să organizeze o nouă licitaţie prentru găsirea unei firme care să finalizeze construcţia.

Şefii judeţului speră ca proiectul să fie terminat anul viitor.