Ministrul indonezian al Mediului, Siti Nurbaya Bakar, a calificat drept „nepotrivit şi injust” Acordul global pentru a pune capăt defrişărilor în 2030, convenit în timpul Conferinţei ONU pentru schimbări climatice, cunoscută și ca COP26, care se desfășoară până pe 12 noiembrie la Glasgow şi căruia i s-a alăturat şi ţara sa, relatează vineri EFE.
„Să forţezi Indonezia să atingă ținta de defrişări zero pentru 2030 este clar nepotrivit şi injust”, a precizat joi oficialul indonezian pe contul său de Facebook, subliniind diferenţa de dezvoltare dintre ţările semnatare ale acestui acord.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Siti Nurbaya Bakar, care a reiterat angajamentul asumat de ţara ei pentru a controla emisiile de gaze cu efect de seră din atmosferă, a precizat că planul de dezvoltare la scară mare angajat de preşedintele ţării, Joko Widodo, „nu trebuie să fie oprit pentru emisiile de carbon sau defrişări”.
„Bogăţia naturală a Indoneziei include pădurile, a căror utilizare trebuie gestionată în mod sustenabil”, a spus ministrul Mediului de la Jakarta, subliniind deosebirile de terminologie şi interpretare a termenului „defrişare” între ţările europene şi Indonezia, transmite Agerpres.
Afirmaţiile sale intervin după ce Indonezia, care găzduieşte o treime din junglele tropicale ale lumii, precum şi alte peste 100 de ţări ale lumii, au semnat luni o declarație privind protejarea pădurilor și utilizarea terenurilor. Liderii lumii s-au angajat să „conlucreze colectiv pentru a stopa şi inversa pierderea pădurilor şi degradarea terenurilor până în 2030”.
În ultimii ani, organizațiile internaționale de mediu, precum Greenpeace sau Global Forest Watch, au acuzat Indonezia de defrişarea a mii de hectare de junglă virgină pentru a face loc plantaţiilor de ulei de palmier, printre alte culturi.
Citește și: Emisiile de CO2 au ajuns aproape de nivelurile record înregistrate înainte de pandemia de COVID (studiu)
Siti Nurbaya Bakar a pledat în mesajul său pentru nevoia de defrişare a zonelor împădurite din insulele Borneo şi Sumatra pentru construirea de drumuri care să unească miile de populaţii.
De altfel, Indonezia a anunţat în urmă cu câţiva ani construcţia până în 2024 a unei capitale la Kalimantan (Borneo), care a stârnit suspiciunile ecologiştilor faţă de posibile daune aduse ecosistemului insulei unde trăiesc numeroase specii protejate.
Acordul semnat la COP26 vine după ani de negocieri privind modul în care pădurile trebuie protejate. În timp, au existat mai multe propuneri prin care se încerca reducerea defrișărilor, inclusiv una care a acordat finanțare oamenilor care conservau pădurile. Aceste scheme s-au confruntat adesea cu o opoziție puternică, în special din America Latină, unde grupurile de indigeni au susținut că pădurile ar trebui protejate, nu comercializate.
Ce prevede declarația liderilor mondiali privind pădurile și utilizarea terenurilor:
- Subliniază rolurile critice și interdependente ale pădurilor de toate tipurile, biodiversitatea și utilizarea durabilă a terenurilor pentru a permite lumii să își atingă obiectivele privind dezvoltare durabilă.
- Îndeamnă țările semnatare să contribuie la realizarea unui echilibru între emisiile de gaze cu efect de seră antropice și eliminarea acestora prin stocare.
- Îndeamnă țările semnatare să se adapteze la schimbările climatice și să pentru a menține alte servicii ecosistemice.
- Țările semnatare reafirmă angajamentele lor respective, colective și individuale față de Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice și Acordul de la Paris, Convenția privind diversitatea biologică, Convenția ONU pentru combaterea deșertificării și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.
- Acordul reafirmă și angajamentele țărilor în ceea ce privește utilizarea durabilă a terenurilor, precum și conservarea, protecția, gestionarea durabilă și restaurarea pădurilor și a altor ecosisteme terestre.
- Țările semnatare se angajează să lucreze colectiv pentru a opri și inversa pierderea pădurilor și degradarea terenurilor până în 2030, oferind în același timp o dezvoltare durabilă.
- O altă prioritate a acordului constă în misiunea țărilor de a promova o transformare rurală incluzivă.
Citește și: Klaus Iohannis, la COP26: România are una dintre cele mai scăzute rate de emisii de carbon din UE. Suntem angajați să facem mai mult
Editor : Marco Badea
