Curtea Supremă din SUA a limitat capacitatea Agenției americane pentru Protecția Mediului de a reglementa în linii mari emisiile de carbon de la centralele electrice existente. Decizia reprezintă o înfrângere majoră pentru încercările administrației Biden de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, într-un moment în care oamenii de știință trag tot mai multe semnale de alarmă cu privire la ritmul accelerat al încălzirii globale, anunță CNN.
Decizia a fost luată în cadrul procesului intentat de statul american Virginia de Vest împotriva Agenției americane de Protecție a Mediului (EPA), în numele altor 19 state conduse în mare parte de republicani și a unora dintre cele mai mari companii prelucrătoare de cărbuni din SUA.
Producătorii de combustibili fosili au contestat autoritatea Agenției de a impune reglementări de mediu sectorului energetic, prin care se urmărea încetinirea evoluției schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră produse de centralele electrice din țară.
Decizia a fost luată cu proporția de 6-3 în rândul judecătorilor Curții Supreme a SUA. John Roberts, șeful Curții Supreme, a scris avizul pentru majoritatea conservatoare. Roberts a spus că „precedentul nostru evocă scepticismul față de afirmația EPA” că legea „o împuternicește să elaboreze limite de emisii de carbon pe baza unei abordări de schimbare a generațiilor”.
O hotărâre ce s-ar putea transofrma într-un „cataclism”
Steve Vladeck, analist CNN specializat pe Curtea Supremă, și profesor la Facultatea de Drept de la Universitatea din Texas, a declarat că decizia „ar putea fi cataclismică pentru dreptul administrativ modern”. „Timp de un secol, guvernul federal a funcționat pornind de la premisa că Congresul poate delega puterea de reglementare agențiilor executive. Hotărârea de astăzi deschide ușa unor provocări nesfârșite pentru acele delegări - cu privire la orice, de la schimbările climatice la standardele de siguranță alimentară - pe motivul că Congresul nu a fost suficient de specific pentru a oferi agenției puterea de a reglementa astfel de probleme majore”, a spus Vladeck.
Hotărârea fără precedent a Curții Supreme de a limita capacitatea guvernului federal de a reglementa emisiile de gaze cu efect de seră poate împiedica obiectivele administrației Biden în materie de schimbări climatice, care includ combaterea poluării cu dioxid de carbon și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la jumătate până în 2030.
În ceea ce privește EPA, judecătorul Roberts a scris că limitarea emisiilor de dioxid de carbon la un nivel care va forța o tranziție la nivel național de la utilizarea cărbunelui poate fi o soluție „sensibilă”. „Dar nu este plauzibil ca Congresul să acorde EPA autoritatea de a adopta pe cont propriu o astfel de schemă de reglementare” conform legii în cauză.
Curtea Supremă se autodesemnează factorul de decizie privind politica climatică
Pe de altă parte, judecătorul Neil Gorsuch a subliniat mișcarea Curții Supreme de a limita puterea EPA, pe care o consideră inexplicabilă în fața publicului.
„Deși suntem cu toții de acord că agențiile administrative au roluri importante de jucat într-o națiune modernă, cu siguranță niciunul dintre noi nu dorește să renunțe la promisiunea Republicii noastre că poporul și reprezentanții lor ar trebui să aibă un cuvânt de spus în legile care îi guvernează”, a scris Gorsuch.
Judecătoarea Elena Kagan, unul dintre cei trei judecători care au votat împotrivă, a tras un semnal de alarmă cu privire la încălzirea globală și a spus că decizia curții „dezbracă” EPA de „puterea pe care Congresul i-a dat-o pentru a răspunde la „cea mai presantă provocare de mediu a timpului nostru”. „Curtea se autodesemnează – în loc de Congres sau de agenția de experți – factorul de decizie privind politica climatică”, a scris Kagan. „Nu mă pot gândi la multe lucruri mai înfricoșătoare”, a conchis judecătoarea curții Supreme a SUA.
BBC News scrie că cele 19 statele care au intenta proces au făcut puține progrese în reducerea emisiilor, ceea ce este necesar pentru a limita schimbările climatice.
Domeniul de aplicare al Legii privind aerul curat
În centrul cazului asupra căruia a hotărât Curtea supremă a SUA a fost secțiunea din Legea privind aerul curat care face referire la domeniul de aplicare al capacității EPA de a reglementa centralele electrice.
Disputa dintre producătorii de energie și guvern a început încă din 2015, când președintele de la acea vreme, Barack Obama, a anunțat Planul de energie curată, prin care se încerca stabilirea unor norme cu privire la modul în care statele pot limita poluarea cu dioxid de carbon provenită de la centralele electrice.
În 2016, Curtea Supremă a blocat planul lui Obama, iar trei ani mai târziu, sub administrația Trump, Agenția de Protecție a Mediului a înlocuit planul cu o lege mai puțin invazivă a energiei curate la prețuri accesibile. Însă o Curte Federală de apel a anulat și acest proiect. Administrația Biden lucrează în prezent la un nou proiect.
Deoarece nu există o regulă actuală a EPA cu privire la emisiile din centralele electrice, analiștii americani specializați în politicile de justiție climatică au fost surprinși când Curtea Supremă a fost de acord să accepte o contestație a opiniei unei instanțe de judecată inferioare, solicitată de statele conduse de republicani.
Procurorul general al statului Virginia de Vest, Patrick Morrisey, a fost principalul reclamant în acest caz, alături de procurorii generali republicani din mai multe state. Lui i s-au alăturat avocații care reprezintă două companii de cărbune: The North American Coal Corporation și Westmoreland Mining Holdings, LLC.
Reclamanții au contestat autoritatea EPA de a reglementa în linii mari emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la centralele electrice și au spus că această putere ar trebui luată de la agenție și dată Congresului. Ei au spus că o prevedere a Clean Air Act nu dă agenției o autoritate atât de largă și, invocând un principiu legal numit „doctrina întrebărilor majore”, contestatorii au spus că astfel de decizii cu implicații atât de mari trebuie să aibă autorizația clară a Congresului.
Pe de altă parte, procurorul general al SUA, Elizabeth Prelogar, a susținut că cazul ar trebui respins, pentru că nu există nicio reglementare federală pentru centralele electrice în prezent, amintând că atât cu Planul de energie curată din epoca Obama, cât și planul energiei curate la prețuri accesibile din era Trump sunt „moarte”.
Impactul asupra climei al centralelor electrice
Combustibilii fosili din sectorul energetic contribuie enorm la criza climatică. Aproximativ 25% din emisiile de gaze cu efect de seră care provoacă încălzirea planetei de pe tot globul și din SUA provin din generarea de electricitate, potrivit EPA. Iar cărbunele, cel mai generator de emisii combustibil fosil, alimentează aproximativ 20% din electricitatea SUA.
Emisiile din producția de energie au crescut anul trecut pentru prima dată din 2014, o creștere care a fost determinată în principal de utilizarea cărbunelui.
Creșterea consumului de combustibili fosili este îngrijorătoare nu numai pentru obiectivele climatice ale lui Biden, președintele care în primele luni de mandat s-a angajat să reducă la jumătate emisiile SUA până în 2030, ci și pentru planetă.
Oamenii de știință spun din ce în ce mai des și apăsat că, pentru a face progrese în criza climatică, emisiile trebuie nu numai reduse în viitor, ci lumea trebuie să și dezvolte modalități de a elimina și gazele cu efect de seră care au fost pompate în atmosferă în deceniile trecute.
Într-un raport de referință al ONU de anul trecut, denumit drept „cod roșu pentru umanitate”, oamenii de știință au precizat că planeta se încălzește mai repede decât și-au imaginat anterior că o va face.
Pe măsură ce se întâmplă asta, au spus ei, vremea extremă va deveni din ce în ce mai mortală. Asta va face ca fenomenele meteo extreme să se agraveze, insecuritatea alimentară să crească, iar bolile să se răspândească și mai mult.
Pentru a evita cele mai grave consecințe, lumea trebuie să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade Celsius (a trecut deja de 1,1 grade) față de era preindustrială, iar singura modalitate de a face acest lucru este să păstrăm marea majoritate a combustibilului fosil rămas stocat în pământ.
ONU a mai avertizat că guvernele nu fac suficiente demersuri pentru a combate schimbările climatice și că nu sunt pregătite pentru impactul acestora.
Citește și: Cu cât contribuie, de fapt, la distrugerea climei planetare marii semnatari ai angajamentelor de la Glasgow
Editor : Marco Badea
