Curentul de la soare și vânt, rentabil pentru ferme

Avocatul lui Bogdan Peșchir spune că americanii au cerut date despre cazul clientului său

Un senator POT a mințit în CV. Paul Pintea a început liceul la 12 ani, se laudă cu facultate la „AcademicSingles”, site de matrimoniale

Melania Trump, despre activista română premiată la Washington: „Georgiana Pascu apără demnitatea celor ale căror voci nu se aud”

Scandal în Parlament. De ce a fost amenințată Anamaria Gavrilă cu evacuarea din sala de plen

Dosare penale pentru rele tratamente și delapidare la centrul social din Slobozia

Doi tineri reținuți după ce au înjunghiat un copil de 15 ani într-un centru de plasament din Mehedinți

Călin Georgescu se prezintă astăzi în fața polițiștilor pentru a semna controlul judiciar

Instanța judecă astăzi contestația lui Bogdan Peșchir, finanțatorul campaniei lui Călin Georgescu, la arestul preventiv

Ratele la creditele calculate în funcție de IRCC scad începând de la 1 aprilie

Florin Cojocaru a cumpărat cu 60 de mii de euro un sistem de panouri fotovoltaice şi două turbine eoliene care urmează să fie ridicate. Instalaţia va asigura funcţionarea sistemului de irigaţii, dar şi a viitoarei fabrici de procesare de legume. Omul de afaceri, care cultivă legume pe patru hectare într-o comună din Călăraşi, consideră că investiţia a recuperat-o deja, pentru că aproape la fel de mult l-ar fi costat racordarea la sistemul tradiţional.

„Ele sunt dimensionate pentru a asigura curent pentru o centrală termică pe aburi, care va fi folosită şi la procesare, pentru trei camere de refrigerare, pentru motoare și ventilatoarele din solarii. Puterea maximă de 23 de kilowați nu e mică”, spune Florin Cojocaru.

Energia produsă suplimentar este stocată în baterii pe care le poate folosi atunci când panourile fotovoltaice nu asigură integral consumul fermei. Dacă se va conecta la sistemul energetic centralizat va putea livra în reţea energia produsă în plus. O fac deja alţi români care au instalat sisteme a căror producţie de energie depăşeşte necesarul pentru alimentarea becurilor şi a instalaţiilor electrice.

Lucian Popescu, producător de energie regenerabilă spune că „surplusul, aproximativ 1,5 MWh se duce în reţeaua naţională, asta înseamnă 1.500 de euro câştigaţi în fiecare an.”

„Cei care se gândesc să investească în astfel de panouri ar trebui să aibă cel puțin 10 mii de euro cu gândul că vor demara investiția și că o vor recupera în trei ani și jumătate”, explică Sorin Elisei, consultant în energie.

Dacă legea s-ar schimba, afacerea ar putea fi şi mai atractivă, spun consultanţii. Numărul românilor care ar livra energie în reţeaua naţională ar creşte dacă certificatele verzi pe care le primesc ar fi înlocuite cu tarife stabilite de stat.

„Schema care se propune şi este în dezbatere de un an de zile prespune un preţ fix pentru un utilizator înlocuind practic sistemul certificatelor verzi cu un preţ fix al energiei, din ce ştiu eu, se vorbește de 400 de lei pe Mwh”, mai spune Sorin Elisei.

În sudul Capitalei, un dezvoltator construieşte 15 blocuri care vor avea panouri fotovoltaice proprii. Energia produsă va acoperi jumătate din consumul spaţiilor comune.