Cum luptă Europa cu incendiile de păduri. Care este abordarea corectă - stingere sau prevenire? (analiză DW)
Schimbările climatice alimentează incendii din ce în ce mai frecvente și mai intense în întreaga Europă, scrie Deutsche Welle într-un material în care analizează cum navighează continentul nostru spre un viitor în care riscurile incendii sunt tot mai mari. Datele existente arată că Europa cheltuiește sume amețitoare pentru stingerea incendiilor de vegetație și prea puțin pentru prevenirea lor și că sunt puține țări care au învățat din propria experiență și au schimbat abordarea.
Vara trecută, flăcările au mistuit case și plantații de măslini în timp ce au făcut ravagii necontrolate timp de câteva zile în Grecia, înghițind o zonă mai mare decât New York și lăsând în urma lor doar cenușă. Acesta a fost cel mai mare incendiu înregistrat vreodată în Europa.
Deși incendiile de vegetație sunt un fenomen natural anual, creșterea temperaturilor și intensificarea perioadelor de secetă creează o vreme mai uscată, predispusă la incendii, care le face să ardă mai repede, mai mult și mai feroce.
În Europa, la fel ca în întreaga lume, incendiile devin mai frecvente, mai intense și mai răspândite. Numai în 2023, acestea au pârjolit o suprafață de aproximativ două ori mai mare decât Luxemburgul, provocând pagube de peste 4 miliarde de euro și eliberând în aer 20.000 de tone de emisii de CO2 care încălzesc clima - echivalentul a aproape o treime din totalul emisiilor anuale din aviația internațională din UE.
Dar, având în vedere că se așteaptă ca temperaturile tot mai mari să crească și mai mult riscul de incendii de vegetație în Europa, este continentul pregătit?
Europa extinde răspunsul la incendii
„Incendiile de pădure devin din ce în ce mai semnificative”, a declarat Balazs Ujvari, purtător de cuvânt al Comisiei Europene. „Din ce în ce mai des întâlnim situații în care statele membre nu sunt capabile să facă față”.
Până în prezent, răspunsul UE la incendii s-a axat pe extinderea capacităților de combatere a incendiilor prin intermediul mecanismului UE de protecție civilă și al programului RescEU, care acordă sprijin țărilor care se confruntă cu incendii de vegetație extreme.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Anul trecut, flota sa de avioane, elicoptere și pompieri și-a dublat dimensiunea, iar incendiul din Grecia a mobilizat cea mai mare operațiune de intervenție aeriană a UE de până acum.
Înaintea sezonului de incendii din acest an, Ujvari spune că există 28 de avioane, 4 elicoptere și 556 de pompieri staționați în patru țări predispuse la incendii și că sunt alocate încă 600 de milioane de euro pentru extinderea flotei până la sfârșitul deceniului.
El adaugă că UE poate furniza, de asemenea, imagini ale zonelor afectate de la sistemul său de sateliți Copernicus pentru a ajuta autoritățile locale să monitorizeze și să combată incendiile.
Stingerea incendiilor nu este suficientă
Totuși, unii oameni de știință și experți în politici susțin că UE ar putea face mai mult pentru a preveni declanșarea incendiilor în primul rând.
Conform unei estimări a eurodeputatei germane Anna Deparnay-Grunenberg, aproximativ 90% din fondurile UE destinate combaterii incendiilor de vegetație sunt destinate intervenției și doar 10% prevenirii.
Apariția unor incendii care sunt extrem de dificil de controlat - cum ar fi cele din sezonul 2017 al incendiilor de vegetație din Portugalia, care au ars un total de 500.000 de hectare și au provocat peste 100 de victime - evidențiază limitele prioritizării răspunsului la incendii, spune Alexander Held, expert principal la Institutul Forestier European.
„Știința și experiența ne spun că, pentru a preveni aceste incendii catastrofale, nu are rost să investim în stingerea incendiilor, deoarece acestea nu pot fi stinse. Singurul lucru pe care îl puteți face este să evitați producerea acestora sau să vă asigurați că nu ard cu intensități care depășesc pragul de control”, a declarat Held.
Pentru a face acest lucru, UE trebuie să promoveze mai mult prevenirea incendiilor terestre și soluții bazate pe natură, a spus el.
„Cu cât observăm mai multe schimbări climatice, cu atât ar trebui să investim mai mult în a face peisajul mai puțin inflamabil”.
Gestionarea pădurilor trebuie să fie îmbunătățită
Există multe metode disponibile pentru a stabili o gestionare mai durabilă a terenurilor și pentru a crește reziliența pădurilor, explică Julia Bognar, șefa programului de utilizare a terenurilor și climă din cadrul Institutului pentru politica europeană de mediu.
Printre acestea se numără rărirea și distanțarea corectă a arborilor, precum și reducerea vegetației de la nivelul solului prin ardere dirijată sau prin introducerea mai multor animale de pășunat, cum ar fi bovinele și caprele, care mănâncă arbuștii uscați ce acționează ca un combustibil pentru propagarea unui incendiu.
Îndepărtarea monoculturilor - cum ar fi plantațiile de eucalipt care au luat foc în timpul incendiilor grave din Portugalia din 2017 - ar face, de asemenea, pădurile mai rezistente.
„Cu o mai mare diversitate de arbori și cu arbori mai bătrâni, acestea au o capacitate mai bună de stocare a apei și de prevenire a secetei”, a declarat Bognar.
Abordările trebuie să fie adaptate la climatul fiecărei țări, a spus Held, explicând că în locurile mai calde, cum ar fi sudul Spaniei, ar trebui să se recurgă la arderea controlată atunci când vremea este blândă și să se stabilească un mozaic de utilizări diferite ale terenurilor, inclusiv terenuri pășunate care mențin biomasa - care se transformă în combustibil atunci când este uscat și cald - la un nivel scăzut.
„Aici [în Europa Centrală] reziliența înseamnă promovarea pădurilor de foioase, a pădurilor mixte, a pădurilor umbroase și umede”, a declarat Held, adăugând că măsurile tehnice, cum ar fi zonele de protecție împotriva incendiilor sau zonele tampon cu combustibil redus de-a lungul rutelor din pădure, ar fi, de asemenea, utile.
El a adăugat că este esențial, de asemenea, să se încurajeze mai mulți oameni să revină în zonele rurale pentru a gestiona terenurile - pentru a se angaja în practici precum agricultura ecologică sau silvicultura cu acoperire continuă.
Soluții pe termen lung
Potrivit lui Bognar, în Europa se împărtășesc din ce în ce mai multe bune practici în materie de prevenire a incendiilor. Printre acestea se numără orientările pentru gestionarea durabilă a pădurilor publicate de Comisie anul trecut.
„Dar nu există neapărat un efort concertat la nivelul UE pentru a face presiuni în vederea acestor tipuri de schimbări... astfel încât situația este cu adevărat inegală în întreaga UE.”
Bognar spune că regândirea abordării UE față de amenințările tot mai mari ale incendiilor de vegetație trebuie să includă soluții pe termen mai lung, cum ar fi promovarea Cadrului de monitorizare a pădurilor propus - care ar oferi o imagine mai clară a pădurilor din Europa - și a Legii privind restaurarea naturii care, deși a fost diluată și se confruntă cu rezistență din partea unor state membre, ar sprijini rezistența la incendii prin creșterea biodiversității pădurilor.
În timp ce experții în incendii de vegetație deplâng de mult timp faptul că există mult mai mult sprijin financiar pentru stingerea incendiilor, există unele surse de bani care pot fi utilizate pentru prevenire, spune Held.
Dar tot el explică și faptul că există prea puțină înțelegere și coordonare în ceea ce privește modul de accesare a acestui sprijin și o lipsă de strategie solidă de prevenire a incendiilor de vegetație la nivel național.
Excepțiile
O excepție notabilă de la această situație, spune Held, este Portugalia.
De la incendiile devastatoare din 2017, țara și-a schimbat abordarea pentru a pune accentul pe gestionarea pădurilor, inclusiv prin promovarea plantării de specii native adaptate la incendii, precum și prin crearea de zone de protecție împotriva incendiilor - zone create de om cu mai puțină vegetație, care acționează ca bariere pentru a opri sau încetini incendiile - și zone tampon în jurul clădirilor noi și existente în zonele de risc.
Franța a făcut, de asemenea, schimbări, anul trecut introducând o legislație care îi sancționează pe proprietarii de terenuri care nu își curăță pădurile de vegetație.
Dar Jesus San Miguel, cercetător principal la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, spune că o barieră cheie pe continent este faptul că Comisia Europeană poate oferi doar consiliere și sprijin: în cele din urmă, statele membre sunt responsabile pentru gestionarea pădurilor și prevenirea incendiilor.
„Prevenirea este un proces lent, este mai puțin vizibil decât stingerea incendiilor”, spune San Miguel.
„Așa că, atunci când ai multe avioane care luptă, pare că fac într-adevăr multe, dar prevenirea ar trebui să fie prioritară. Pentru că este mult mai ieftină”.
Editor : B.P.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
