Cum arată Mammoth, cel mai mare „aspirator” de poluare din lume, care transformă dioxidul de carbon din aer în piatră
Cea mai mare instalație proiectată pentru a capta dioxidul de carbon din aer, precum un aspirator uriaș, a început să funcționeze de miercuri în Islanda, scrie CNN.
„Mammoth” este a doua instalație de captare a dioxidului de carbon din aer operată de compania elvețiană Climeworks în Islanda – este de 10 ori mai mare decât Orca, prima instalație de acest gen, care s-a deschis în 2021.
Captarea dioxidului de carbon din aer, cunoscută și sub numele de „direct air capture” sau DAC, este o tehnologie menită să aspire aerul și să îl curețe de carbon cu ajutorul unor substanțe chimice. Carbonul poate fi apoi introdus direct în subteran, refolosit sau transformat în produse solide.
Climeworks plănuiește să transporte carbonul în subteran, acolo unde se va transforma în mod natural în piatră, iar carbonul va rămâne permanent blocat sub această formă.
Climeworks lucrează în parteneriat cu firma Carbfix din Islanda pentru realizarea acestui proces de sechestrare a carbonului. Întreaga operațiune este alimentată cu energie din rezerva abundentă de energie geotermală curată a Islandei.
DAC și alte soluții care utilizează noul val de tehnologii („next-gen”) atrag din ce în ce mai mult atenția guvernelor și a industriei private, în timp ce omenirea continuă să ardă combustibili fosili.
Concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a atins un nou record în 2023. Pe măsură ce planeta se încălzește tot mai mult – având consecințe devastatoare pentru oameni și natură – mulți oameni de știință spun că lumea trebuie să găsească noi modalități de a elimina carbonul din atmosferă, în plus față de încercările de a reduce cât mai repede consumul de combustibili fosili.
Tehnologia DAC „este plină de incertitudini și riscuri ecologice”
Totuși, tehnologiile de eliminare a carbonului, precum DAC, rămân controversate. Ele sunt criticate pentru că ar fi prea scumpe, consumă prea multă energie și eficiența lor la scară largă nu a fost demonstrată.
Această tehnologie „este plină de incertitudini și riscuri ecologice”, a spus Lili Fuhr, director al programului de economie bazată pe combustibilii fosili al Centrului pentru Dreptul Internațional al Mediului.
Climeworks a început să construiască Mammoth în iunie 2022 și spune că este cea mai mare instalație de acest gen de pe planetă. Are un design modular cu o capacitate de 72 de „containere de colectare” – aspiratoarele de carbon ale mașinăriei – care pot fi așezate unele peste celelalte și transportate cu ușurință. Deocamdată, funcționează doar 12 dispozitive de acest gen, urmând ca în lunile ce vor veni să fie adăugate și altele.
Mammoth va putea capta 36.000 de tone de carbon din atmosferă pe an, la capacitate maximă, potrivit Climeworks – echivalentul a 7.800 de mașini pe benzină scoase de pe drumuri timp de un an.
Climeworks nu a precizat care este costul exact a fiecărei tone de carbon captate, dar a spus că prețul se apropie mai mult de pragul de 1.000 de dolari pe tonă decât de cel de 100 de dolari pe tonă, care reprezintă un prag crucial de atins pentru ca tehnologia să fie viabilă și accesibilă.
În timp ce compania încearcă să construiască instalații tot mai mari și să scadă costurile cât mai mult, obiectivul este de a atinge pragul de 300-350 de dolari pe tonă până în 2030, ajungând la 100 de dolari pe tonă în jurul anului 2050, potrivit lui Jan Wurzbacher, cofondator și director general al Climeworks.
Scopul ascuns al captării carbonului din aer: „recuperarea îmbunătățită a petrolului”
Experții avertizează, însă, că, deși noua instalație reprezintă „un pas important în lupta contra schimbărilor climatice”, ea este doar o mică parte din ceea ce omenirea are nevoie.
Tot echipamentul de captare a carbonului din aer disponibil la nivel global este capabil să elimine doar 0,01 milioane de tone de carbon pe an – foarte puțin față de cele 70 de milioane de tone care trebuie eliminate pe an până în 2030 pentru a atinge obiectivele climatice convenite la nivel internațional, a avertizat Agenția Internațională a Energiei.
Alte companii au început să construiască instalații DAC mult mai mari decât Mammoth. Stratos, o instalație care se construiește în Texas, spre exemplu, este proiectată pentru a elimina 500.000 de tone de carbon pe an, potrivit companiei Occidental care desfășoară acest proiect.
Occidental spune că dioxidul de carbon captat va fi introdus în subteran, dar site-ul companiei menționează un proces numit „recuperarea îmbunătățită a petrolului” - o tehnică prin care carbonul este folosit în sondele de țiței pentru a forța țițeiul greu de accesat din câmpurile petroliere vechi să iasă la suprafață.
Astfel, companiile care extrag combustibili fosili vor putea obține și mai mult petrol din zăcămintele vechi și greu de accesat de țiței.
Tocmai aceste tehnici îi îngrijorează pe criticii tehnologiei DAC, care spun că ar putea fi folosite pentru a prelungi producția de combustibili fosili.
Climeworks, care nu este asociată cu nicio companie de combustibili fosili, spune că tehnologia are un potențial uriaș și că are în plan să elimine 1 milion de tone de dioxid de carbon din aer până în 2030 și până la 1 miliard de tone în 2050. În afară de Islanda, Climeworks ar putea construi instalații DAC și în Kenya și SUA.
Editor : Raul Nețoiu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
